 |
| Ronald Reagan |
" Evil Empire " Speach by President Reagan
Address to the National Association of Evangelicals at Sheraton Twin Towers Hotel, Orlando, FLorida on 3/8/83.
Table of Contents: 0:00 Introduction 1:07 Thank You For Your Prayers 2:50 A Story… 4:50 American Experiment In Democracy 6:00 America Is Good 11:15 Intrusion By Government 13:22 A Constitutional Amendment 17:40 A Great Spiritual Awakening In America 20:00 The Moral Evils of Our Past 23:30 We Will Never Compromise Our Standards 24:30 Peace Through Strength 27:25 Let Us Pray 29:16 Beware The Temptation Of Pride
RONALD REAGAN, “EVIL EMPIRE SPEECH” (8 MARCH 1983)
[1] President Reagan: Thank you…[Applause]…Thank you very much…Thank you very much…[Applause subsides]…Thank you very much…and, Reverend Clergy all, and Senator Hawkins, distinguished members of the Florida congressional delegation, and all of you:
[2] I can’t tell you how you have warmed my heart with your welcome. I’m delighted to be here today.
[3] Those of you in the National Association of Evangelicals are known for your spiritual and humanitarian work. And I would be especially remiss if I didn’t discharge right now one personal debt of gratitude. Thank you for your prayers. Nancy and I have felt their presence many times in many ways. And believe me, for us they’ve made all the difference.
[4] The other day in the East Room of the White House at a meeting there, someone asked me whether I was aware of all the people out there who were praying for the President. And I, had to say, “Yes, I am. I’ve felt it. I believe in intercessionary prayer.” But I couldn’t help but say to that questioner after he’d asked the question that–or at least say to them that if sometimes when he was praying he got a busy signal, it was just me in there ahead of him. [Laughter] I think I understand how Abraham Lincoln felt when he said, “I have been driven many times to my knees by the overwhelming conviction that I had nowhere else to go.”
[5] From the joy and the good feeling of this conference, I go to a political reception. Now, [Laughter] I don’t know why, but that bit of scheduling reminds me of a story–[Laughter]–which I’ll share with you:
[6] An evangelical minister and a politician arrived at Heaven’s gate one day together. And St. Peter, after doing all the necessary formalities, took them in hand to show them where their quarters would be. And he took them to a small, single room with a bed, a chair, and a table and said this was for the clergyman. And the politician was a little worried about what might be in store for him. And he couldn’t believe it then when St. Peter stopped in front of a beautiful mansion with lovely grounds… many servants, and told him that these would be his quarters.
[7] And he couldn’t help but ask, he said, “But wait, how–there’s something wrong–how do I get this mansion while that good and holy man only gets a single room?” And St. Peter said, “You have to understand how things are up here. We’ve got thousands and thousands of clergy. You’re the first politician who ever made it.” [Laughter and Applause]
[8] But I don’t want to contribute to a stereotype. [Laughter] So I tell you there are a great many God-fearing, dedicated, noble men and women in public life, present company included. And yes, we need your help to keep us ever mindful of the ideas and the principles that brought us into the public arena in the first place. The basis of those ideals and principles is… a commitment to freedom and personal liberty that, itself is grounded in the much deeper realization that freedom prospers only where the blessings of God are avidly (mispronounces and corrects himself) sought and humbly accepted.
[9] The American experiment in democracy rests on this insight. Its discovery was the great triumph of our Founding Fathers, voiced by William Penn when he said: “If we will not be governed by God, we must be governed by tyrants.” Explaining the inalienable rights of men, Jefferson said, “The God who gave us life, gave us liberty at the same time.” And it was George Washington who said that “of all the dispositions and habits which lead to political prosperity, religion and morality are indispensable supports.”
[10] And finally, that shrewdest of all observers of American democracy, Alexis de Tocqueville, put it eloquently, after he had gone on a search for the secret of America’s greatness and genius–and he said: “Not until I went into the churches of America and heard her pulpits aflame with righteousness did I understand the greatness and the genius of America. America is good. And if America ever ceases to be good, America will cease to be great.” [Applause]
[11] Well, I’m… [Applause] ..Well, I’m pleased to be here today with you who are keeping America great by keeping her good. Only through your work and prayers and those of millions of others can we hope to survive this perilous century and keep alive this experiment in liberty, this last, best hope of man.
[12] I want you to know that this administration is motivated by a political philosophy that sees the greatness of America in you, her people, and in your families, churches, neighborhoods, communities–the institutions that foster and nourish values like concern for others and respect for the rule of law under God.
[13] Now, I don’t have to tell you that this puts us in opposition to, or at least out of step with, a–a prevailing attitude of many who have turned to a modern-day secularism, discarding the tried and time-tested values upon which our very civilization is based. No matter how well intentioned, their value system is radically different from that of most Americans. And while they proclaim that they’re freeing us from superstitions of the past, they’ve taken upon themselves the job of superintending us by government rule and regulation. Sometimes their voices are louder than ours, but they are not yet a majority. [Applause]
[14] An example of that vocal superiority is evident in a controversy now going on in Washington. And since I’m involved, I’ve been waiting to hear from the parents of young America. How far are they willing to go in giving to government their prerogatives as parents?
[15] Let me state the case as briefly and simply as I can. An organization of citizens, sincerely motivated, deeply concerned about the increase in illegitimate births and abortions involving girls well below the age of consent, some time ago established a nationwide network of clinics to offer help to these girls and, hopefully, alleviate this situation. Now, again, let me say, I do not fault their intent. However, in their well-intentioned effort, these clinics decided to provide advice and birth control drugs and devices to underage girls without the knowledge of their parents.
[16] For some years now, the federal government has helped with funds to subsidize these clinics. In providing for this, the Congress decreed that every effort would be made to maximize parental participation. Nevertheless, the drugs and devices are prescribed without getting parental consent or giving notification after they’ve done so. Girls termed “sexually active”–and that has replaced the word “promiscuous”–are given this help in order to prevent illegitimate worth/birth (quickly corrects himself) eh or abortion.
[17] Well, we have ordered clinics receiving federal funds to notify the parents such help has been given. [Applause] One of the nation’s leading newspapers has created the term “squeal rule” in editorializing against us for doing this, and we’re being criticized for violating the privacy of young people. A judge has recently granted an injunction against an enforcement of our rule. I’ve watched TV panel shows discuss this issue, seen columnists pontificating on our error, but no one seems to mention morality as playing a part in the subject of sex. [Applause]
[18] Is all of Judeo-Christian tradition wrong? Are we to believe that something so sacred can be looked upon as a purely physical thing with no potential for emotional and psychological harm? And isn’t it the parents’ right to give counsel and advice to keep their children from making mistakes that may affect their entire lives? [Slight crescendo of voice and emphasis–Long Applause]
[19] Many of us in government would like to know what parents think about this intrusion in their family by government. We’re going to fight in the courts. The right of parents and the rights of family take precedence over those of Washington-based bureaucrats and social engineers. [Applause]
[20] But the fight against parental notification is really only one example of many attempts to water down traditional values and even abrogate the original terms of American democracy. Freedom prospers when religion is vibrant and the rule of law under God is acknowledged. [Applause] When our founding fathers passed the First Amendment, they sought to protect churches from government interference. They never intended to construct a wall of hostility between government and the concept of religious belief itself. [Murmurs of agreement, Applause]
[21] The evidence of this permeates our history and our government. The Declaration of Independence mentions the Supreme Being no less than four times. “In God We Trust” is engraved on our coinage. The Supreme Court opens its proceedings with a religious invocation. And the members of Congress open their sessions with a prayer. I just happen to believe the schoolchildren of the United States are entitled to the same privileges as [Continues over applause] Supreme Court Justices and Congressmen.
[22] Last year, I sent the Congress a constitutional amendment to restore prayer to public schools. Already this session, there’s growing bipartisan support for the amendment, and I am calling on the Congress to act speedily to pass it and to let our children pray. [Applause]
[23] Perhaps some of you, read recently about the Lubbock school case, where a judge actually ruled that it was unconstitutional for a school district to give equal treatment to religious and nonreligious student groups, even when the group meetings were being held during the students’ own time. The First Amendment never intended to require government to discriminate against religious speech. [Applause]
[24] Senators Denton and Hatfield have proposed legislation in the Congress on the whole question of prohibiting discrimination against religious forms of student speech. Such legislation could go far to restore freedom of religious speech for public school students. And I hope the Congress considers these bills quickly. And with your help, I think it’s possible we could also get the constitutional amendment through the Congress this year. [Applause]
[25] More than a decade ago, a Supreme Court decision literally wiped off the books of fifty states, statutes protecting the rights of unborn children. Abortion on demand now takes the lives of up to one and a half million unborn children a year. Human life legislation ending this tragedy will someday pass the Congress, and you and I must never rest until it does. [Applause] Unless and until it can be proven that the unborn child is not a living entity, then its right to life, liberty, and the pursuit of happiness must be protected. [Applause]
[26] You…You may remember that when abortion on demand began, many, and indeed, I’m sure many of you, warned that the practice would lead to a decline in respect for human life, that the philosophical premises used to justify abortion on demand would ultimately be used to justify other attacks on the sacredness of human life–infanticide or mercy killing. Tragically enough, those warnings proved all too true. Only last year a court permitted the death by starvation of a handicapped infant.
[27] I have directed the Health and Human Services Department to make clear to every health care facility in the United States that the Rehabilitation Act of 1973 protects all handicapped persons against discrimination based on handicaps, including infants. [Applause] And we have taken the further step of requiring that each and every recipient of federal funds who provides health care… services to infants must post and keep posted in a conspicuous place a notice stating that “discriminatory failure to feed and care for handicapped infants in this facility is prohibited by federal law.” It also lists a twenty-four-hour; toll-free number so that nurses and others may report violations in time to save the infant’s life. [Applause]
[28] In addition, recent legislation introduced by–in the Congress–by Representative Henry Hyde of Illinois not only increases restrictions on publicly financed abortions, it also addresses this whole problem of infanticide. I urge the Congress to begin hearings and to adopt legislation that will protect the right of life to all children, including the disabled or handicapped.
[29] Now, I’m sure that you must get discouraged at times, but there you’ve done better than you know, perhaps. There’s a great spiritual awakening in America, a [Applause]…a renewal of the traditional values that have been the bedrock of America’s goodness and greatness.
[30] One recent survey by a Washington-based research council concluded that Americans were far more religious than the people of other nations; 95 percent of those surveyed expressed a belief in God and a huge majority believed the Ten Commandments had real meaning in their lives, and another study has found that an overwhelming majority of Americans disapprove of adultery, teenage sex, pornography, abortion, and hard drugs, and this same study showed a deep reverence for the importance of family ties and religious belief.
[31] I [Applause]…I think the items that we’ve discussed here today must be a key part of the nation’s political agenda. For the first time the Congress is openly and seriously debating and dealing with the prayer and abortion issues–and that’s enormous progress right there. I repeat: America is in the midst of a spiritual awakening and a moral renewal. And with your biblical keynote, I say today, “Yes, let justice roll on like a river, righteousness like a never-failing stream.”
[32] Now, [Applause]…obviously, much of this new political and social consensus I’ve talked about is based on a positive view of American history, one that takes pride in our country’s accomplishments and record. But we must never forget that no government schemes are going to perfect man. We know that living in this world means dealing with what philosophers would call the phenomenology of evil or, as theologians would put it, the doctrine of sin.
[33] There is sin and evil in the world, and we’re enjoined by Scripture and the Lord Jesus to oppose it with all our might. Our nation, too, has a legacy of evil with which it must deal. The glory of this land has been its capacity for transcending the moral evils of our past. For example, the long struggle of minority citizens…for equal rights, once a source of disunity and civil war is now a point of pride for all Americans. We must never go back. There is no room for racism, anti-Semitism, or other forms of ethnic and racial hatred in this country. [Long Applause]
[34] I know that you’ve been horrified, as have I, by the resurgence of some hate groups preaching bigotry and prejudice. Use the mighty voice of your pulpits and the powerful standing of your churches to denounce and isolate these hate groups in our midst. The commandment given us is clear and simple: “Thou shalt love thy neighbor as thyself.” [Applause]
[35] But whatever sad episodes exist in our past, any objective observer must hold a positive view of American history, a history that has been the story of hopes fulfilled and dreams made into reality. Especially in this century, America has kept alight the torch of freedom, but not just for ourselves, but for millions of others around the world.
[36] And this brings me to my final point today. During my first press conference as president, in answer to a direct question, I pointed out that, as good Marxist-Leninists, the Soviet leaders have openly and publicly declared that the only morality they recognize is that which will further their cause, which is world revolution. I think I should point out I was only quoting Lenin, their guiding spirit, who said in 1920 that they repudiate all morality that proceeds from supernatural ideas–that’s their name for religion–or ideas that are outside class conceptions. Morality is entirely subordinate to the interests of class war. And everything is moral that is necessary for the annihilation of the old exploiting social order and for uniting the proletariat.
[37] Well, I think the refusal of many influential people to accept this elementary fact of Soviet doctrine illustrates an historical reluctance to see totalitarian powers for what they are. We saw this phenomenon in the 1930s. We see it too often today.
[38] This doesn’t mean we should isolate ourselves and refuse to seek an understanding with them. I intend to do everything I can to persuade them of our peaceful intent, to remind them that it was the West that refused to use its nuclear monopoly in the forties and fifties for territorial gain and which now pr-proposes 50 percent cut in strategic ballistic missiles and the elimination of an entire class of land-based, intermediate-range nuclear missiles. [Applause]
[39] At the same time, however, they must be made to understand: we will never compromise our principles and standards. We will never give away our freedom. We will never abandon our belief in God. [Long Applause] And we will never stop searching for a genuine peace, but we can assure none of these things America stands for through the so-called nuclear freeze solutions proposed by some.
[40] The truth is that a freeze now would be a very dangerous fraud, for that is merely the illusion of peace. The reality is that we must find peace through strength. [Applause]
[41] I would a-[Applause continuing]…I would agree to a freeze if only we could freeze the Soviets’ global desires. [Laughter, Applause] A freeze at current levels of weapons would remove any incentive for the Soviets to negotiate seriously in Geneva and virtually end our chances to achieve the major arms reductions which we have proposed. Instead, they would achieve their objectives through the freeze.
[42] A freeze would reward the Soviet Union for its enormous and unparalleled military buildup. It would prevent the essential and long overdue modernization of United States and allied defenses and would leave our aging forces increasingly vulnerable. And an honest freeze would require extensive prior negotiations on the systems and numbers to be limited and on the measures to ensure effective verification and compliance. And the kind of a freeze that has been suggested would be virtually impossible to verify. Such a major effort would divert us completely from our current negotiations on achieving substantial reductions. [Applause]
[43] I, a number of years ago, I heard a young father, a very prominent young man in the entertainment world, addressing a tremendous gathering in California. It was during the time of the cold war, and communism and our own way of life were very much on people’s minds. And he was speaking to that subject. And suddenly, though, I heard him saying, “I love my little girls more than anything–” And I said to myself, “Oh, no, don’t. You can’t — don’t say that.” But I had underestimated him. He went on: “I would rather see my little girls die now; still believing in God, than have them grow up under communism and one day die no longer believing in God.” [Applause]
[44] There were…There were thousands of young people in that audience. They came to their feet with shouts of joy. They had instantly recognized the profound truth in what he had said, with regard to the physical and the soul and what was truly important.
[45] Yes, let us pray for the salvation of all of those who live in that totalitarian darkness–pray they will discover the joy of knowing God. But until they do, let us be aware that while they preach the supremacy of the State, declare its omnipotence over individual man, and predict its eventual domination of all peoples on the earth, they are the focus of evil in the modern world.
[46] It was C.S. Lewis who, in his unforgettable “Screwtape Letters,” wrote: “The greatest evil is not done now…in those sordid ‘dens of crime’ that Dickens loved to paint. It is…not even done in concentration camps and labor camps. In those we see its final result, but it is conceived and ordered; moved, seconded, carried and minuted in clear, carpeted, warmed, and well-lighted offices, by quiet men with white collars and cut fingernails and smooth-shaven cheeks who do not need to raise their voice.”
[47] Well, because these “quiet men” do not “raise their voices,” because they sometimes speak in soothing tones of brotherhood and peace, because, like other dictators before them, they’re always making “their final territorial demand,” some would have us accept them at their word and accommodate ourselves to their aggressive impulses. But if history teaches anything, it teaches that simpleminded appeasement or wishful thinking about our adversaries is folly. It means the betrayal of our past, the squandering of our freedom.
[48] So, I urge you to speak out against those who would place the United States in a position of military and moral inferiority. You know, I’ve always believed that old Screwtape reserved his best efforts for those of you in the Church. So, in your discussions of the nuclear freeze proposals, I urge you to beware the temptation of pride–the temptation of blithely..uh..declaring yourselves above it all and label both sides equally at fault, to ignore the facts of history and the aggressive impulses of an evil empire, to simply call the arms race a giant misunderstanding and thereby remove yourself from the struggle between right and wrong and good and evil.
[49] I ask you to resist the attempts of those who would have you withhold your support for our efforts, this administration’s efforts, to keep America strong and free, while we negotiate–real and verifiable reductions in the world’s nuclear arsenals and one day, with God’s help, their total elimination. [Applause]
[50] While America’s military strength is important, let me add here that I’ve always maintained that the struggle now going on for the world will never be decided by bombs or rockets, by armies or military might. The real crisis we face today is a spiritual one; at root, it is a test of moral will and faith.
[51] Whittaker Chambers, the man whose own religious conversion made him a witness to one of the terrible traumas of our time, the Hiss-Chambers case, wrote that the crisis of the Western world exists to the degree in which the West is indifferent to God, the degree to which it collaborates in communism’s attempt to make man stand alone without God. And then he said, for Marxism-Leninism is actually the second-oldest faith, first proclaimed in the Garden of Eden with the words of temptation, “Ye shall be as gods.”
[52] The Western world can answer this challenge, he wrote, “but only provided that its faith in God and the freedom He enjoins is as great as communism’s faith in Man.”
[53] I believe we shall rise to the challenge. I believe that communism is another sad, bizarre chapter in human history whose last–last pages even now are being written. I believe this because the source of our strength in the quest for human freedom is not material, but spiritual. And because it knows no limitation, it must terrify and ultimately triumph over those who would enslave their fellow man. For in the words of Isaiah: “He giveth power to the faint; and to them that have no…might He increased strength. But they that wait upon the Lord shall renew their strength; they shall mount up with wings as eagles; they shall run, and not be weary.” [Applause]
[54] Yes, change your world. One of our founding fathers, Thomas Paine, said, “We have it within our power to begin the world over again.” We can do it, doing together what no one church could do by itself.
[55] God bless you, and thank you very much. [Long Applause]
https://voicesofdemocracy.umd.edu/reagan-evil-empire-speech-text/
Cuvânt la Convenţia Anuală a Asociaţiei Naţionale a Evanghelicilor din Orlando, Florida
8 martie 1983
Cucernic cler,
Senator Hawkins,
Distinşi membri ai delegaţiei Congresului Statului Florida
şi voi toţi,
Nu pot să vă spun cât de mult mi-aţi încălzit inima cu primirea voastră. Sunt încântat să fiu astăzi aici.
Cei dintre voi care sunteţi în Asociaţia Naţională a Evanghelicilor sunteţi cunoscuţi pentru lucrarea voastră spirituală şi umanitară. Aş fi deosebit de neglijent dacă nu mi-aş arăta chiar acum recunoştinţa personală pe care v-o datorez. Vă mulţumesc pentru rugăciunile voastre. Nancy şi cu mine am simţit prezenţa lor de multe ori şi în multe feluri. Şi, credeţi-mă, ele contează foarte mult pentru noi.
Zilele trecute, în Camera de Est din Casa Albă, cineva m-a întrebat dacă îmi dau seama de toţi cei din afară care se roagă pentru preşedinte. Şi a trebuit să spun „Da, sunt. Am simţit. Cred în rugăciunea de mijlocire.” Însă nu m-am putut abţine să nu îi spun celui care mi-a pus această întrebare, sau cel puţin să le transmită celorlalţi, că, dacă atunci când se roagă aud că „sună ocupat”, înseamnă doar că am fost eu pe fir înaintea lor. Cred că înţeleg cum a simţit Abraham Lincoln când a spus „de multe ori m-a îngenunchiat convingerea copleşitoare că nu am unde să mă duc în altă parte”.
De la bucuria şi sentimentele bune ale acestei conferinţe, mă voi duce la o recepţie politică. Acum, nu ştiu de ce, însă această bucată de program îmi aduce aminte de o istorioară pe care o voi împărtăşi cu voi. Într-o zi, un pastor evanghelic şi un politician au ajuns împreună la poarta Cerurilor. Sfântul Petru, după ce a făcut toate formalităţile necesare, i-a preluat ca să le arate care vor fi locurile lor și i-a dus la cameră mică, de o persoană, cu un pat, un scaun şi o masă şi a spus că aceasta era pentru cleric. Politicianul era puţin îngrijorat de ce putea să i se pregătească lui și nu i-a venit să creadă când Sfântul Petru s-a oprit în faţa unui conac cu terenuri frumoase şi mulţi servitori şi i-a spus că acesta va fi locul lui. Nu s-a putut abţine să nu întrebe „Stai puţin, cum… ceva nu e în regulă… cum să primesc eu acest conac în timp ce omul acela bun şi sfânt a primit doar o cameră de o persoană?” Şi Sfântul Petru i-a spus „Trebuie să înţelegi cum sunt lucrurile aici, sus. Avem mii şi mii de clerici. Tu eşti primul politician care a reuşit vreodată să ajungă.”
Însă nu vreau să contribui la un stereotip. Aşa că vă spun că există în viaţa publică un mare număr de bărbaţi şi femei temători de Dumnezeu, devotaţi şi nobili, incluzând compania de faţă. Şi, da, avem nevoie de ajutorul vostru pentru ca să ne ţineţi mintea mereu atentă la ideile şi principiile care ne-au adus în arena publică în primul rând. Temelia acestor principii şi idei este un angajament pentru libertate (politică) şi libertate individuală, care însele sunt bazate pe mult mai adânca înţelegere a faptului că libertatea prosperă numai acolo unde binecuvântările lui Dumnezeu sunt căutate cu aviditate şi primite cu smerenie.
Experimentul american de democraţie se întemeiază pe înţelegerea acestui lucru. Descoperirea lui a fost marea biruinţă a Părinţilor Fondatori, exprimată de William Penn când a spus „dacă nu vom fi conduşi de Dumnezeu, va trebui să fim conduşi de tirani”. Explicând drepturile inalienabile ale omului, Jefferson a zis „Dumnezeu care ne-a dat viaţa, ne-a dat în acelaşi timp şi libertatea”, iar George Washington a fost cel care a spus că „între toate înclinaţiile şi obiceiurile care duc la prosperitate politică, religia şi moralitatea sunt nişte ajutoare indispensabile”. Şi, în sfârşit, cel mai subtil dintre observatorii democraţiei americane, Alexis de Tocqueville, a spus-o cu elocvenţă după ce a cercetat secretul măreţiei şi geniului Americii: „până nu am intrat în bisericile din America şi nu am auzit amvoanele sale înflăcărate de dreptate, nu am înţeles măreţia şi geniul Americii… America este bună. Şi dacă America va înceta să fie bună, va înceta să fie măreaţă”.
Ei bine, mă bucur că sunt aici astăzi cu voi, cei care menţineţi măreţia Americii, păstrând-o bună. Numai prin lucrarea şi rugăciunile voastre şi ale altor milioane putem să sperăm că vom supravieţui acestui secol periculos şi că vom ţine în viaţă experimentul de libertate – această cea din urmă şi cea mai bună speranţă a omului.
Vreau să ştiţi că această administraţie este motivată de o filosofie politică ce vede în voi măreţia Americii, oamenii şi familiile, bisericile, vecinătăţile, comunităţile voastre – instituţiile care promovează şi nutresc valori ca grija faţă de celălat şi respect pentru domnia legii în supunere faţă de Dumezeu.
Nu trebuie acum eu să vă spun că aceasta ne pune în contradicție, sau cel puţin în contratimp, cu atitudinea predominantă a multora care se duc către secularismul zilelor moderne, lepădându-se de valorile încercate, trecute prin proba timpului, pe care se bazează societatea noastră. Indiferent cât de bine intenţionaţi sunt, sistemul lor de valori este radical diferit de cel al celor mai mulţi americani și în timp ce proclamă că ne eliberează de superstiţiile trecutului, şi-au luat asupra lor sarcina de a ne fi comisari de poliţie prin administraţie şi reglementări guvernamentale. Câteodată vocile lor sunt mai puternice decât ale noastre, însă nu sunt încă o majoritate.
Un exemplu al acestei superiorităţi vocale este vizibil în controversa care se derulează acum la Washington. Şi pentru că sunt implicat, am aşteptat să aud părerea părinţilor tineretului american. Cât de mult vor ei să dea guvernului din prerogativele lor de părinţi?
Daţi-mi voie să prezint cazul cât pot de simplu şi de scurt. O organizaţie de cetăţeni, motivaţi sincer şi adânc îngrijoraţi de creşterea naşterilor şi avorturilor nelegitime la fete cu mult sub vârsta matrimonială, a stabilit de câtva timp o reţea naţională de clinici care să ofere ajutor şi, cu toată speranţa, uşurarea situaţiei. O spun din nou, nu le învinovăţesc intenţia. Cu toate aceasta, în efortul lor bine intenţionat, aceste clinici au decis să furnizeze recomandări, medicamente şi dispozitive pentru controlul naşterilor la fete minore, fără ştirea părinţilor lor.
De câţiva ani deja, Guvernul federal a ajutat cu fonduri la finanţarea acestor clinici. Când a dat acest sprijin financiar, Congresul a decretat că se vor depune toate eforturile să mărească pe cât posibil participarea părinţilor. Cu toate acestea, medicamentele şi dispozitivele sunt prescrise fără consimţământul părinţilor sau informarea lor ulterioară. Fete denumite „active sexual” – această expresie înlocuind cuvântul „promiscuu” – sunt ajutate astfel pentru a se preveni naşteri nelegitime sau avorturi.
Ei bine, am ordonat clinicilor care primesc fonduri federale să anunțe părinţii atunci când s-a oferit un astfel de ajutor. Unul din ziarele naţionale de frunte a creat expresia „regula guiţatului” într-un editorial îndreptat din acest motiv împotriva noastră și suntem criticaţi că violăm viaţa privată a tinerilor. Recent, un judecător a acordat un ordin de interzicere împotriva executării reglementării noastre. Am văzut discuţii televizate, am vazut ziarişti predicând asupra rătăcirii noastre, însă nici unul nu pare să fi menţionat că moralitatea are un rol de jucat în domeniul sexualității.
Este greşită toată tradiţia iudeo-creştină? Trebuie să credem că ceva atât de sacru poate fi privit doar ca un lucru fizic, fără nici un potenţial de vătămare emoţională sau psihologică? Şi nu este dreptul părinţilor să dea sfaturi şi recomandări ca să îi ferească pe copiii de greşeli care pot să le afecteze toată viaţa?
Mulţi dintre noi, cei implicați în guvernare, am vrea să ştim ce cred părinţii despre această invadare a familiei lor de către guvern. Ne vom lupta în tribunale. Drepturile părinţilor şi drepturile familiei au precădere asupra acelor birocraţi şi ingineri sociali de la Washington.
Însă lupta împotriva informării părinţilor este într-adevăr numai un exemplu din multele încercări de a dilua valorile tradiţionale şi chiar de a abroga clauzele de bază ale democraţiei americane. Libertatea prosperă atunci când religia este vibrantă şi se recunoaşte domnia legii în supunere faţă de Dumnezeu. Atunci când Părinţii Fondatori au adoptat primul amendament, s-au gândit să ocrotească bisericile de interferenţa guvernului. Nu au avut niciodată intenţia de a construi un zid de duşmănie între guvern şi însăşi conceptul de credinţă religioasă.
Toată istoria şi modul nostru de guvernare sunt pătrunse de dovada că este aşa. Declaraţia de Independenţă menţionează Fiinţa Supremă nu mai puţin de patru ori. Pe monedele noastre este gravat „In God we trust” („În Dumnezeu ne încredem”). Curtea Supremă îşi deschide procedurile cu o invocaţie religioasă și membrii Congresului îşi încep sesiunile cu o rugăciune. Mi se întâmplă să cred doar că elevii de şcoală au dreptul la acelaşi privilegii ca judecătorii Curţii Supreme şi membrii Congresului.
Anul trecut, am trimis Congresului un amendament constituţional pentru a se restaura rugăciunea în şcolile publice. Deja în această sesiune, creşte sprijinul de ambele părţi pentru amendament şi chem Congresul să acţioneze rapid să o adopte şi să îi lase pe copiii noştri să se roage.
Poate că unii dintre voi au citit recent despre cazul şcolii Lubbock, unde un judecător a hotărât efectiv că este neconstituţional ca o şcoală de district să acorde tratament egal grupurilor de elevi religioase şi nereligioase, chiar atunci când reuniunile grupurilor au loc în timpul liber al elevilor. Primul amendament nu a avut niciodată intenţia să ceară guvernului să discrimineze împotriva exprimării religioase.
Senatorii Denton şi Hatfield au prezentat Congresului propuneri legislative în toată chestiunea legată de interzicerea discriminării libertăţii de expresie în domeniul religios. Această legislaţie ar putea fi un progres important în restaurarea libertăţii cuvântului la elevii şcolilor publice. Am speranţa că aceste documente vor fi repede luate în seamă de către Congres și, cu ajutorul vostru, cred că este posibil să se adopte amendamentul constituţional anul acesta.
Cu mai mult de zece ani în urmă, o decizie a Curţii Supreme a eliminat la propriu 50 de statute ale Statelor care prevedeau protejarea copiilor nenăscuţi. Astăzi avortul la cerere curmă vieţile a un milion şi jumătate de copii pe an. Într-o zi se va adopta legislţie în favoarea vieţii umane care va pune capăt acestei tragedii, însă până atunci voi şi cu mine nu trebuie să avem linişte. Atât timp cât nu se va putea dovedi că pruncul nenăscut nu este o entitate vie, dreptul său la viaţă, libertate şi căutarea fericirii trebuie să fie ocrotit.
Poate vă amintiţi că atunci când a început avortul la cerere, mulţi şi, sunt sigur, mulţi dintre voi, au atras atenţia că practica va atrage o scădere a respectului pentru viaţă, că premisele filosofice utilizate pentru justificarea avortului la cerere vor fi folosite până la urmă pentru a se justifica alte atacuri la caracterul sacru al vieţii umane – infanticidul şi uciderea de milă. În mod foarte tragic, aceste atenţionări s-au dovedit a fi foarte adevărate. Anul trecut un tribunal a permis moartea prin înfometare a unui sugar handicapat.
Am ordonat Departamentului pentru Sănătate şi servicii Umane să explice fiecărei unităţi de îngrijiri de sănătate din Statele Unite că Legea Reabilitării din 1973 protejează toate persoanele handicapate împotriva discriminării bazate pe handicap, incluzându-i aici şi pe sugarii. Am mers mai departe şi am cerut absolut fiecărui beneficiar de fonduri federale care furnizează servicii de sănătate să afişeze într-un loc vizibil că „în această unitate este interzisă de legea federală eroarea discriminatorie de a nu îngriji şi alimenta sugarii handicapaţi”. Se afişează, de asemenea, un număr de telefon gratuit la care surorile sau alte persoane pot raporta la timp neregulile pentru a salva viaţa sugarului.
În plus, legislaţie recentă introdusă în Congres de Reprezentantul Henry Hyde din Illinois nu doar că măreşte restricţiile pentru avortul finanţat din fonduri publice, ci tratează întreaga chestiune a infanticidului. Insist pe lângă Congres să înceapă audierile şi să adopte legislaţia care va proteja dreptul la viaţă al tuturor sugarilor, inclusiv al celor cu disabilităţi sau handicap.
Sunt sigur că sunteţi descurajaţi câteodată, însă aţi reuşit mai mult decât credeţi. America este într-o trezire spirituală, o reînoire a valorilor tradiţionale care au fost piatra de temelie a Americii bune şi măreţe.
Un sondaj recent realizat de un centru de cercetare din Washington a ajuns la concluzia că americanii sunt oameni mult mai religioşi decât populaţiile altor naţiuni; 95% din cei intervievaţi credeau în Dumneze şi o imensă majoritate credeau că cele 10 Porunci au o semnificaţie reală pentru vieţile lor. Un alt studiu a constatat că o majoritate covârşitoare a americanilor nu sunt de acord cu adulterul, începerea vieţii sexuale în adolescenţă, pornografia, avortul şi drogurile. Acelaşi studiu a arătat un respect adânc pentru importanţa legăturilor de familie şi a credinţei religioase.
Cred că temele pe care le-am discutat astăzi aici trebuie să fie o parte esenţială a agendei politice a naţiunii. Pentru prima dată, Congresul dezbate şi tratează deschis şi serios chestiuni legate de rugăciune şi avort – aceasta este un progres enorm tocmai acolo. Repet: America este în mijlocul unei treziri spirituale şi a unei reînoiri morale și voi spune astăzi în spiritul vostru biblic „ci dreptatea să curgă ca o apă curgătoare, şi neprihănirea, ca un pârâu care nu seacă niciodată”!
Evident, o mare parte din acest nou consens politic şi social despre care am vorbit este bazat pe o privire pozitivă asupra istoriei Americii, care se mândreşte cu realizările şi trecutul ţării noastre. Trebuie însă să nu uităm niciodată că nici o schemă guvernamentală nu îl va desăvârşi pe om. Ştim că a avea de-a face cu lumea aceasta înseamnă a avea de-a face cu ceea ce filosofii ar numi fenomenologia răului sau, cum ar spune teologii, doctrina păcatului.
În lume există păcat şi rău şi Scriptura şi Domnul Isus ne poruncesc să ne împotrivim lor cu toată puterea. Şi naţiunea noastră are o moştenire de rău pe care trebuie să o gestioneze. Gloria acestui pământ a stat capacitatea de a transcende relele morale ale trecutului. De exemplu, lupta îndelungată a cetăţenilor minoritari pentru drepturi egale, odinioară sursă de dezbinare şi de război civil, este acum un motiv de mândrie pentru toţi americanii. Nu trebuie să ne întoarcem niciodată înapoi. În această ţară nu este loc de rasism, antisemitism sau alte forme de ură etnică sau rasială.
Ştiu că aţi fost la fel de îngroziţi ca şi mine de reapariţia unor grupuri de ură care predică bigotism şi prejudecăţi. Folosiţi vocea puternică a amvoanelor şi marea reputaţie a bisericilor pentru a denunţa şi izola aceste grupuri din mijlocul vostru. Porunca ce ne-a fost dată este simplă şi clară „să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”.
Însă, indiferent de episoadele triste existente în trecutul nostru, orice observator trebuie să aibă o privire pozitivă a istoriei americane, o istorie care a fost una a speranţelor împlinite şi a visurilor devenite realitate. Mai cu seamă în acest secol, America a ţinut aprinsă flacăra libertăţii, însă nu numai pentru noi, ci şi pentru milioane de alţi oameni din toată lumea.
Şi cu aceasta ajung la ultimul meu punct astăzi. În timpul primei mele conferinţe de presă ca preşedinte, într-un răspuns la o întrebare directă, am atras atenţia că liderii sovietici, ca buni marxişti-leninişti, au declarat public şi deschis că singura moralitate pe care o recunosc este aceea care înaintează cauza lor, adică revoluţia mondială. Cred că ar trebui să notez că doar l-am citat pe Lenin, spiritul lor călăuzitor, care a spus în 1920 că repudiază orice moralitate care provine din idei supranaturale (acesta este termenul lor pentru religie) sau din idei care sunt în afara conceptului de clasă. Moralitatea este subordonată în întregime intereselor războiului de clasă și este moral orice este necesar pentru anihilarea orânduirii sociale vechi, exploatatoare, şi pentru unificarea proletariatului.
Cred că refuzul multor oameni influenţi de a accepta această realitate elementară a doctrinei sovietice ilustrează o şovăială istorică de a vedea regimurile totalitare drept ceea ce sunt. Am vazut acest fenomen în anii 1930. Îl vedem prea adesea astăzi.
Aceasta nu înseamnă că trebuie să ne izolăm şi să refuzăm să căutăm o înţelegere cu ei. Am intenţia să fac tot ce pot pentru a-i convinge de intenţiile noastre pașnice, să le reamintesc că, în anii ’40 şi ’50, Vestul a fost acela care a refuzat să folosească monopolul nuclear pentru a câştiga teritorii şi că acum propune o reducere de 50% a rachetelor balistice şi eliminarea unei întregi clase de rachete nucleare terestre cu rază medie de acţiune.
Totuși, în același timp trebuie să înţeleagă că nu ne vom pune în pericol niciodată principiile şi standardele. Nu ne vom preda libertatea. Nu vom părăsi niciodată credinţa în Dumnezeu. Şi nu vom înceta să căutăm pacea autentică. Însă nu putem să asigurăm nici unul din lucrurile pe care le reprezintă America prin aşa-zisa soluţie a îngheţului nuclear propus de unii.
Adevărul este că un îngheţ ar fi acum o fraudă foarte periculoasă pentru că e doar o iluzie de pace. Realitatea e că trebuie să găsim pacea prin putere.
Aş accepta îngheţul doar dacă am putea îngheţa dorinţele globale ale sovieticilor. O îngheţare a armamentului la nivelul actual ar elimina stimulentul sovieticilor de a negocia serios la Geneva şi ar pune practic capăt şanselor noastre de a ajunge la reducerea majoră a armamentului pe care am propus-o. În schimb, prin îngheț ei îşi vor atinge obiectivele.
Un îngheţ ar răsplăti Uniunea Sovietică pentru creşterea sa militară enormă şi neegalată. Ar împiedica modernizarea esenţială şi demult întârziată a apărării Statelor Unite şi a aliaţilor săi şi ar lăsa din ce în ce mai vulnerabile forţele noastre îmbătrânite. Pe urmă, un îngheţ cinstit ar cere negocieri prealabile extinse asupra sistemelor şi cifrelor care vor fi limitate şi asupra măsurilor care să asigure verificarea eficientă şi conformitatea. Felul de îngheţ care a fost sugerat ar fi practic imposibil de verificat. Un astfel de efort major ne-ar deturna complet de la negocierile actuale pentru atingerea unor reduceri substanţiale.
Acum câţiva ani, am auzit un tânăr tată, un tânăr foarte important în lumea divertismentului, vorbind unei foarte mari adunări în California. Era în timpul războiului rece şi comunismul şi felul nostru de viaţă erau foarte mult prezente în gândurile oamenilor. Şi vorbea despre acest subiect. Şi dintr-o dată l-a auzit spunând „îmi iubesc fetiţele mai mult decât orice”. Şi mi-am spus „O, nu, nu face asta. Nu poţi…”. Dar l-am subestimat. A continuat; „mai degrabă mi-aş vedea fetiţele murind acum, crezând încă în continuare în Dumnezeu, decât să fie crescute sub comunism şi să moară într-o zi fără să mai creadă în Dumnezeu”.
Erau mii de tineri în acea adunare. Au îngenunchiat în aclamaţii de bucurie. Şi-au dat imediat seama de adevărul adânc din cele ce spusese privitor la trup şi la suflet şi la ce este important.
Da, să ne rugăm pentru mântuirea tuturor celor care trăiesc în întunericul totalitar – să ne rugâm să descopere bucuria de a-l cunoaşte pe Dumnezeu. Însă până o vor face, să fim conştienţi că ei sunt focarul răului în lumea modernă atâta timp cât predică supremaţia statului, declară omnipotenţa sa asupra omului individual şi prezic într-un final stăpânirea tuturor popoarelor de pe pământ.
C.S. Lewis a fost cel care a scris în neuitatele sale Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr că „răul cel mai mare nu se făptuieşte în sordidele bârloguri ale fărădelegii pe care le descria Dickens. Nu se făptuieşte nici măcar în lagărele de muncă şi în lagărele de concentrare – în acestea vedem rezultatul final. Acest rău este zămislit şi rânduit (iniţiat, asistat, realizat şi urmărit în detaliu) în birouri curate, aşternute cu covoare, încălzite şi bine luminate, de oameni liniştiţi cu gulere albe, cu unghiile tăiate şi obraji bine bărbieriţi, care nu au nevoie să ridice tonul”.
Ei bine, pentru că aceşti „oameni liniştiţi” nu „ridică tonul”, pentru că uneori vorbesc în tonurile de alinare ale frăţiei şi păcii, pentru că asemenea altor dictatori dinaintea lor fac mereu „o ultimă solicitare teritorială”, unii ar vrea să ne facă să-i acceptăm după vorbe şi să ne acomodăm cu pornirile lor agresive. Însă, dacă istoria ne învaţă ceva, ea ne învaţă că împăciuitorismul naiv sau gândurile conduse de dorinţe sunt o nebunie. Înseamnă trădarea trecutului nostru, ratarea libertăţii noastre.
Aşadar, vă cer să vorbiţi tare împotriva celor care ar vrea să pună Statele Unite într-o poziţie de inferioritate morală şi militară. Ştiţi, totdeauna am crezut că bătrâna talpă-a-iadului îşi păstrează cele mai mari strădanii pentru voi, cei din Biserică. Deci, în discuţiile voastre despre propunerile de îngheţ, vă solicit să vă păziţi de ispita mândriei, ispita de a vă declara cu seninătate deasupra tuturor acestora, şi să etichetaţi ambele părţi la fel de greşelnice, să ignoraţi adevărurile istoriei şi impulsurile agresive ale unui imperiu al răului, să numiţi cursa înarmărilor doar o uriaşă neînţelegere şi prin aceasta să vă sustrageţi din lupta dintre ce este drept şi ce e greşit, dintre bine şi rău.
Vă cer să rezistaţi celor care ar vrea să vă retrageţi sprijinul pentru eforturile noastre, eforturile acestei administraţii, de a menţine America puternică şi liberă, în timp ce negociem reduceri reale şi verificabile în arsenalele lumii şi într-o zi, cu ajutorul lui Dumnezeu, eliminarea lor totală.
Deşi puterea militară a Americii este importantă, permiteţi-mi să adaug că am susţinut mereu că lupta care are loc acum nu va fi niciodată hotărâtă de bombe şi rachete, de armate şi forţă militară. Criza reală cu care ne confruntăm este una spirituală; la rădăcină este o încercare de voinţă morală şi de credinţă.
Whittaker Chambers, omul pe care convertirea religioasă l-a făcut să fie martor într-una dintre cele mai teribile traume ale timpurilor noastre, cazul Hiss-Chambers, a scis că lumea occidentală este în criză numai în măsura în care este indiferentă faţă de Dumnezeu, în măsura în care colaborează cu tentativa comunismului de a-l face pe om să stea de unul singur, fără Dumnezeu. Deoarece, a spus după aceea, marxism-leninismul este de fapt cea de-a doua credinţă ca vechime, proclamată pentru prima dată în Grădina Edenului cu cuvintele ispitirii „veţi fi ca Dumnezeu”.
Lumea vestică poate răspunde acestei provocări, a scris el, „numai cu condiţia de a avea o credinţă în Dumnezeu şi în libertatea poruncită de El la fel de mare ca şi credinţa comunismului în Om”.
Cred că trebuie să ne ridicăm la înălţimea acestei provocări. Comunismul este, după părerea mea, un alt trist, bizar, capitol al istoriei umane, ale cărui pagini din urmă se scriu chiar acum. Cred aceasta deoarece izvorul tăriei noastre în căutarea libertăţii umane nu este material, ci spiritual. Şi pentru că nu cunoaşte limite, trebuie să îi înspăimânte şi în cele din urmă să îi biruiască pe cei care îi robesc pe semenii lor. Pentru că, după cuvântul lui Isaia, „El dă tărie celui obosit şi celui slab îi dă putere mare… Dar cei ce nădăjduiesc întru Domnul vor înnoi puterea lor, le vor creşte aripi ca ale vulturului; vor alerga şi nu-şi vor slei puterea, vor merge şi nu se vor obosi…”
Da, schimbaţi-vă lumea. Unul din Părinţii noştri Fondatori, Thomas Paine, spunea „stă în puterea noastră să începem lumea încă o dată”. Putem să o facem, lucrând împreună ce o singură biserică nu poate face prin ea însăşi.
Dumnezeu să vă binecuvinteze şi vă mulţumesc foarte mult.
Traducere de Mihaela Bărbuș
https://inliniedreapta.net/ronald-reagan-discursul-asupra-imperiului-raului/
 |
| https://inliniedreapta.net/ronald-reagan-discursul-asupra-imperiului-raului/#comment-63187 |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu