Hartuirea administrativa

Studiile in strainatate, privite chioras de universitatile romanesti

Universitatile romanesti stau prost la numarul de studii publicate de profesori si nici nu ii incurajeaza pe tinerii care fac deja performanta din acest punct de vedere


Petre Badica

Marti, 16 Iunie 2009


"Doua tinere cu stagii de pregatire in strainatate si lucrari stiintifice publicate in reviste importante spun ca au fost umilite de universitati de prestigiu din Romania in momentul in care au incercat sa se reintegreze in sistemul de invatamant autohton. Dupa ce a obtinut doctoratul in inginerie chimica la 27 de ani, Mariana Neamtu nu a primit permisiunea sa se inscrie la concursurile de promovare organizate de Universitatea Tehnica din Iasi.
Desi tinerei i-a fost apreciata contributia stiintifica, i s-a imputat faptul ca aceasta s-a evidentiat, "din pacate, numai in cadrul unor colective de cercetare din exterior". Cercetatoarea a primit aviz negativ din partea sefului ei de catedra deoarece "nu a contribuit la dezvoltarea bazei materiale a laboratoarelor didactice si nu se bucura de aprecieri favorabile din partea nici unui coleg".
Un caz similar este cel al Florinei Raicu, doctor in antropologie si in genetica medicala – acest din urma titlu, obtinut in Italia. Tanara spune ca profesorul Emilia Severin – sotia europarlamentarului Adrian Severin- i-ar fi cerut pur si simplu sa se transfere de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti din motive personale si care nu au legatura cu activitatea ei profesionala. Povestile celor doua tinere nu sunt singulare. Multi cercetatori evita sa se intoarca acasa dupa studii in Vest, preferand sa se integreze in sistemul universitar occidental, unde sunt bine platiti si respectati.
Incercarile multor tineri cerceta-tori de valoare de a se intoarce acasa sunt stopate imediat ce acestia fac primele demersuri in acest sens. Astazi, majoritatea tinerilor absolventi cauta sa obtina burse, stagii de pregatire in Occident si, in final, sa se integreze in sistemul de invatamant de afara, acolo unde sunt bine platite si respectate. Lucru explicabil, in conditiile in care, la concursurile pentru ocuparea unei pozitii universitare, in multe cazuri hotaratoare nu este pregatirea candidatilor, ci, mai ales, preferintele si interesele profesorilor cu state vechi din universitatile autohtone. Sau toanele acestora. In plus, birocratia este ucigatoare. Pentru echivalarea unor diplome obtinute peste granita, candidatul este nevoit sa piarda timp, nervi si – in final – chiar posibilitatea de a participa la respectivele concursuri.

Seful are intotdeauna dreptate

Prin tot acest calvar au trecut doua tinere cercetatoare – Florina Raicu si Mariana Neamtu. Ambele au urmat stagii de pregatire in strainatate, unde au initiat proiecte de cercetare si au publicat in reviste internationale importante. Sistemul universitar romanesc a decis ca nu are nevoie de cunostintele si experienta lor si le-a barat drumul spre o catedra invocand motive care nu au de-a face cu pregatirea lor profesionala, altfel, una foarte buna.
Mariana Neamtu a devenit asistenta la Catedra de Ingineria Mediului la Universitatea Tehnica din Iasi in 1998. Intre anii 2002 si 2004 a fost cercetator stiintific la Institutul de Chimie Ecologica din München (a obtinut o bursa "Marie Curie" acordata de Comisia Europeana), iar alti doi ani i-a petrecut la Institutul Enger-Bunte al Universitatii din Karlsruhe ca "visiting-scientist".

In toamna anului trecut, a decis sa se inscrie simultan pentru doua concursuri: un post de lector si unul de conferentiar. Mariana sustine ca a ignorat sfatul sefului ei de catedra, profesorul Matei Macoveanu de la Universitatea din Tehnica din Iasi, care i-ar fi spus in repetate randuri: "Cat eu voi fi sef de catedra, nu veti promova". Potrivit cercetatoarei, profesorul s-a tinut de cuvant si i-a intocmit o fisa de evaluare halucinanta, in urma careia a decis sa avizeze negativ inscrierea Marianei Neamtu la oricare dintre cele doua concursuri.
Tinerei i s-a imputat ca "nu a adus nici o contributie relevanta la dezvoltarea bazei materiale a laboratoarelor didactice si nici la elaborarea de materiale didactice pentru lucrarile de laborator". Mariana spune ca, dimpotriva, a reusit, gratie contactelor pe care le avea in lumea stiintifica din Occident, sa aduca Universitatii aparatura performanta in valoare de mai multe mii de euro.


"Nu ai echivalata diploma de bac"

Comunitatea stiintifica a apreciat insa cercetarile facute de Mariana, dat fiind faptul ca unul dintre articolele ISI "Web of Knowledge" (articol stiintific care are o relevanta internationala) publicate de ea a fost citat de 70 de ori in alte lucrari. De altfel, in evaluarea pe care i-a facut-o, Macoveanu i-a acordat calificativul "foarte bine" referitor la contributia stiintifica. Profesorul a consemnat insa in fisa de evaluare necesara pentru admiterea in concurs ca "prin studiile si articolele stiintifice publicate in reviste de specialitate cunoscute se poate aprecia ca doamna Neamtu Mariana a adus o contributie stiintifica notabila, desi, din pacate, numai in cadrul unor colective de cercetare din exterior".
De asemenea, tinerei i s-a imputat faptul "ca nu se bucura de aprecieri favorabile din partea nici unui coleg". Cu toate astea, in proiectele stiintifice conduse de ea in strainatate, Mariana ne-a precizat ca a implicat si o serie de colegi de la facultatea din Iasi. Mai mult, o parte din citarile ISI ale profesorului Matei Macoveanu provin in urma unor lucrari unde Mariana l-a introdus drept coautor.

Pe 16 decembrie 2008, cu 10 minute inainte de inceperea unuia dintre examene, Marianei i s-a comunicat ca cererile sale de participare la cele doua concursuri au fost avizate negativ. In acelasi timp, rectoratul mai gasise un motiv pentru a o impiedica sa participe la concurs: acela ca nu ar avea echivalata diploma de bacalaureat obtinuta in Republica Moldova. "Nu s-a tinut cont de faptul ca eu am echivalate studiile universitare in Romania, iar prin atestatul de echivalare mi-au fost acordate toate drepturile conferite de statul roman, si nici de faptul ca mi-am sustinut doctoratul chiar la Universitatea Tehnica din Iasi", explica Mariana Neamtu. Aceasta a acceptat sa ne spuna motivul real pentru care – in opinia ei – nu a putut participa la cele doua concursuri: "In urma cu mai multi ani, am refuzat sa ajut un doctorand din Israel sa-si elaboreze teza de doctorat".
Contactat de Romania libera, Matei Macoveanu a calificat toate acuzatiile drept "nefondate in principiu". "Are niste fixatii si imi pare rau, dar nu o pot promova prin intimidare. A concurat anul trecut la doua concursuri, dar sunt niste probleme la dosar cu diploma ei de bacalaureat (i-a fost imputat faptul ca nu ar fi echivalata – n.red.). De aceea nu a fost admisa", a declarat Macoveanu.


Oprita de la cursuri pentru o "impolitete"

Cazul Florinei Raicu se aseamana in multe privinte cu cel al Marianei. Tanara sustine ca se afla in imposibilitatea de a-si exercita functia de asistent la Catedra de Biologie Genetica a Facultatii de Stomatologie a UMF "Carol Davila" si, implicit, de a preda din cauza unei impoliteti pe care sefa sa de catedra, Emilia Severin, considera ca Florina ar fi comis-o fata de ea. Tanara are un doctorat in antropolgie obtinut in tara si unul in genetica medicala dobandit in Italia. Timp de trei ani a urmat un stagiu de pregatire la Institutul de Biotehnologii Avansate al Universitatii "d’Annunzio, Chieti si Pescara". "Cand am plecat din Romania eram cercetator stiintific la Institutul de Genetica. Nu aveai de la cine sa inveti, cum sa progresezi. Noroc ca eram tineri, autodidacti si ne instruiam citind articolele aparute in Occident pe Internet.

Colegii mei plecau pe banda rulanta, mai ales ca laboratoarele nu aveau intreaga aparatura de specialitate necesara pentru diverse experimente." In luna octombrie 2006, sefa Catedrei de Biologie Genetica, Emilia Severin – sotia europarlamentarului PSD Adrian Severin –, a informat-o pe Florina ca va scoate la concurs postul de asistent. Tanara s-a prezentat si l-a obtinut. In octombrie 2007 a inceput sa lucreze efectiv cu sase grupe de studenti de la disciplina biologie genetica. "Dupa numai doua saptamani, doamna Severin mi-a cerut sa ma transfer definitiv in alta parte. Lovindu-se de refuzul meu, a decis sa imi restranga la jumatate activitatea didactica. Profesoara a fost deranjata de o «indiscretie» pe care am comunicat-o pe cale ierarhica, si anume faptul ca Emilia Severin refuza sa mai faca parte din comisia in fata careia eu urmam sa imi sustin doctoratul."


Turism stiintific pe bani

Cele trei zile in care Florina a absentat pentru a-si sustine al doilea doctorat in Italia i-au fost trecute drept absente, iar profesoara a propus desfacerea contractului de munca. Participarea la un congres in Barcelona pe cheltuiala proprie, unde a prezentat o comunicare stiintifica, i-a fost din nou imputata pe motiv ca ar fi absentat nemotivat de la cursuri. Comisia de etica a universitatii i-a dat in final o sanctiune prin care i se interzice sa mai participe, timp de trei ani, la orice concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare. Tanara a contestat in instanta decizia. Sanctiunea urmatoare ar fi desfacerea contractului de munca. Cercetatorul sustine ca nu si-a luat salariul integral – care este de 1.400 de lei – decat in doua luni.

Cel mai grav lucru, sustine Florina, este faptul ca nu a mai putut preda din al doilea semestru al anului universitar 2007-2008, adica de peste un an de zile. "Orele pe care mi le-au repartizat sunt la cursuri facultative la care nu s-a inscris nimeni de ani de zile, astfel incat, din punct de vedere didactic, nu mai am nici un fel activitate. Genetica se preda la nivelul informatiilor din anii ‘80, fara sa se tina cont de faptul ca reprezinta o disciplina cu o dinamica extraordinara, pentru care ar trebui sa-i fie acordata o atentie reala in cadrul unei universitati de medicina. In acelasi timp, in Italia eu am avut posibilitatea de a face experimente complexe prin care de pe dispozitive de sticla asemanatoare unei lame de microscop se poate inregistra nivelul de exprimare a 20.000 de gene ale unui organ sau tesut", spune tanara.

Corpul profesoral al Universitatii de Medicina nu a fost sensibilizat nici macar de realizarile stiintifice ale Florinei. Astfel, tanara are sapte articole indexate ISI si 62 de citari ale acestor articole. In acelasi timp, sefa ei de catedra, Severin, are tot sapte articole indexate ISI, din care trei intr-o revista romaneasca fara factor de impact. La citari – citarea inseamna ca o alta lucrare stiintifica face referire la articolul in cauza, deci e o masura a importantei muncii unui cercetator – Severin sta mai slab: doar 17.
Profesoara Severin nu a dorit sa comenteze declaratiile si situatia Florinei, spunand ca aceasta trebuie sa isi probeze acuzatiile in fata instantei. De asemenea, ne-a mai spus ca nu poate sta de vorba cu reprezentantii mass-media decat in calitate de persoana privata si nicidecum ca sef de catedra.


» Cercetatorii, nevoiti sa aduca bani de acasa


Potrivit unui clasament al institutiilor de invatamant superior din Romania, realizat de asociatia Ad Astra in 2007, Universitatea Tehnica din Iasi ocupa locul al V-lea, cu 112 de lucrari indexate ISI scrise de intregul corp profesoral. In acelasi timp, Unitatea de Medicina "Carol Davila" se afla pe un jenant loc 32, cu numai 32 de articole ISI publicate de profesori. Cu practici precum cele descrise mai sus, situatia nu se va ameliora curand. Pe de alta parte, o initiativa prin care tinerii cercetatori puteau fi atrasi in tara a fost ingropata in aceste zile. Guvernul a respins propunerea senatorului Mihail Hardau de crestere a cuantumului avansului pentru proiecte de cercetare de la 30% la 90%. In acest fel, pentru a-si finaliza proiectul de cercetare, tanarul om de stiinta trebuie sa aduca bani de acasa sau din alte surse si apoi – la final – sa ii recupereze de la stat. O misiune foarte dificila, avand in vedere birocratia existenta in institutiile statului."

Sursa : http://www.romanialibera.ro/a157141/studiile-in-strainatate-privite-chioras-de-universitatile-romanesti.html


Nota. Comentariile la articolul citat sunt la fel de interesante.