Cultura , Securitate si psihologie

Cultura , Securitate si psihologie

Dupa 20 de ani de promovare a selectiei sociale negative incep sa apara pe scara larga si rezultatele . Sistemul “pile , cunostinte si relatii “ revine in forta pentru acapararea pirghiilor de control si manipulare a opiniei publice prin vechea propaganda de alta data . Pentru concursul pentru functia de director al Directiei Judetene de Cultura ( pentru 32 judete din 42 )s-a prezentat un singur candidat. De asemenea, concursul nu a fost transparent, numele celor din comisia de examinare a dosarelor nefiind publice. Ofensiva structurilor este de aceasta data la lumina zilei pentru ca realitatea sociala este una crunta : nu mai exista “opozitie” ( a fost confiscata de mult si aceasta…). In aceasta noua formula democratica Securitatea devine un dascal al intregii societati si, deloc surprinzator, unul din tovarasii de drum si de nadejde este chiar psihologia care ofera democratic sanse si oportunitati din plin exact cui trebuie. Mai jos sunt prezentate cateva destine si cariere "exemplare" :



"Abilitatile culturale ale lui Plesca: un roman inceput de 11 ani

A doua parte a intalnirii s-a desfasurat in prezenta lui Eugen Plesca, chemat de ministru pentru a-si dovedi abilitatile culturale si a raspunde atacurilor ONG-iste. Acesta si-a facut o biografie intelectuala - ca a participat la un cenaclu si a scris la revista, ca a luat premiul 1 al suplimentului literar al "Scanteii Tineretului", ca de 11 ani scrie un roman pe care nu l-a finalizat. In ce priveste colaborarea cu Securitatea, Plesca a recunoscut ca a lucrat ca ofiter de Securitate pana in 1981, unde s-a remarcat prin fapte bune, cum ar fi fondarea unitatii antitero de la USLA. Dupa acest an, s-a consacrat avocaturii si dupa ‘89, politicii. Ca primar, a detaliat Plesca, el este cel care a adus in parcul IOR pietrele din care s-au facut anul trecut sculpturi, ca a salvat o bucata din acelasi parc din ghearele unei firme franceze.

Intrebat daca ar fi de acord cu inca un concurs, el a spus ca nu, "e dreptul meu la munca."



» Sora generalului Badalan, la Braila

Tot o fosta profesoara, dar de limba si literatura romana, a castigat la Braila. Virginia Sampetru a fost propusa de PSD, a absolvit Filologia in 1978, iar in 2006 un masterat in psihodrama la Cluj. Sampetru a lucrat in invatamant pana in 2003, iar in perioada 2006-2008 a fost consilier al presedintelui Agentiei Nationale Antidrog. Virginia Sampetru este fosta sotie a ex-procurorului general Marcel Sampetru si sora generalului Eugen Badalan. Ea a tinut sa precizeze pentru presa locala ca numirea sa nu are nimic de-a face cu rudele sale, pentru ca nu a fost niciodata membra a vreunui partid."


N.B.Este aceeasi cariera fulminanta tip MI ( de la filologie in varful Agentiei Nationale Antidrog in acest caz )inaccesibila cetatenilor ordinari , ca si in cazul Ioanei Vlas care din profesoara de franceza in Cluj va ajunge ...director executiv al FNI!

"Un teolog care a vorbit cu Dumnezeu
Samuel Caba (n. 1977), licentiat in Teologie Penticostala, Universitatea Aurel Vlaicu, Arad (2003), in Sociologie si in Psihologie (Universitatea Spiru Haret, Bucuresti (2007), master in Consiliere psihologica, Universitatea Oradea (2006). Spune ca "in vara anului 2002 Dumnezeu ii vorbeste tanarului Samuel Caba, student atunci in anul 3 la teologie, despre o mare trezire spirituala ce va veni in Romania si Europa, iar orasul Arad va avea un rol important in aceasta lucrare". In 2004, impreuna cu sotia si un prieten din SUA infiinteaza un centru evanghelist, Raul Trezirii. In 2004 este director de campanie PNTCD Arad, 2004-2006 este presedintele Organizatiei de Tineret PNTCD Arad, in 2008 se transfera la PDL Arad, pe site-ul personal figureaza ca din iunie 2009 este director coordonator al Directiei Judetene de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural Arad."


Sistemul "pile, cunostinte, relatii" aduce in fruntea Directiilor Judetene de Cultura solisti si ingineri
PCR revine in forta in fruntea Culturii

Sursa : http://www.romanialibera.ro/a155671/pcr-revine-in-forta-in-fruntea-culturii.html