Romania, paradisul tortionarilor aparati si dupa moarte de stat si structurile lui
"SRI a interzis accesul la inmormantarea tortionarului Nicolae Plesita
Tortionarul Nicolae Plesita, fostul sef al al Departamentul de Informatii Externe (DIE), a fost inmormantat miercuri, in orasul natal Curtea de Arges, la cimitirul parohial Sf. Dumitru, fiind condus pe ultimul drum de aproximativ 50 de persoane, informeaza Realitatea TV.
Slujba de inmormantare s-a tinut la biserica Sfantul Gheorghe din cartierul Capu Dealului si printre cei care au tinut sa-si ia ramas bun de la generalul Nicolae Plesita s-au numarat fosti colegi din structurile de Securitate din perioada comunista. Accesul in biserica a fost restrictionat de catre ofiteri SRI si nu au avut avut voie sa-l vada decat rude apropiate sau fosti colegi din Cluj, Ramnicu Valcea sau Pitesti.
Printre cei care au facut parte din cortegiul funerar s-a aflat si generalul Gheorghe Andreescu, fost sef al Inspectoratul Judetean Valcea al Securitatii Statului. Fostii subalterni de la Cluj Napoca au trimis o coroana funerara, la fel si o unitate din cadrul SRI, dar si generalul Iulian Vlad, ultimul sef al Departamentul Securitatii Statului.(s.n.) Fiul generalului Plesita a refuzat sa faca orice fel de declaratie si pentru ca starea de sanatate nu i-a permis sa stea in biserica, barbatul a preferat sa stea in timpul slujbei pe o banca in curte.
Ofiterii SRI nu au permis accesul decat pana la poarta cimitirului, motivand ca asa este dorinta familiei.
Generalul de Securitate Nicolae Plesita a murit luni intr-un sanatoriu, al SRI, din Bucuresti, in urma unor afectiuni cronice." ( s.n.)
Sursa : http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-10-01&id=40142
miercuri, 30 septembrie 2009
luni, 28 septembrie 2009
Interviu la comisia de psihologie educationala
Interviu la comisia de psihologie educationala
Pentru marele public, este poate interesant de aflat care este conditia reala a psihologului roman ( in acest caz un psiholog scolar ...) supus ordinelor discretionare ale unei institutii birocratice ( termenul este mult prea elegant ) :
" Re:Interviu la comisia de psihologie educationalã _FB_TIME_SINCE
oh..cei 500 de ron reprezinta, dupa cum urmeaza :
- 250 taxa de "analiza" a dosarului
- cam 100 legalizarea tuturor documentelor cerute
- tot cam 100 drumul pana la bucuresti
I-am pus la un loc, pentru ca pe toti i-am platit din buzunarul propriu.
De la Copsi am avut "curajul nebunesc" sa cer doar cei 250 ron.
Mi-a raspuns domnul lor avocat ca aceea reprezinta o taxa de analiza a dosarului si nu una pt eliberarea certific de libera practica.
Analiza care are loc, chiar la interviu ) Foarte interesant, cum castiga unii 250 ron in 2 secunde cat iti spun " tu poti pleca acasa" .
Ca nu ne-a informat nimeni la filiala teritoriala ca nu putem obtine dreptul de libera practica sau ca ne-au chemat din toata tara la un interviu ce n-a mai avut loc,,asta nu ii costa nimic,,doar pe noi ne-a costat.
Ca n-au pus nici ulterior pe site vreun anunt prin care sa informeze absolventii de psihopedagogie cu licenta obtinuta dupa 2004 sa nu mai depuna dosare in care sa piarda bani (desi le-am cerut explicit acest lucru) asta nu seamana a premeditare cu scopul de a primi taxe ?"
Sursa : http://www.psihologiaonline.ro/forum/index.php?option=com_fireboard&Itemid=26&func=view&catid=37&id=600#600
"Privesc cu groaza cit de transformati de spaima ies cu totii de la interviuri. Suntem tareee prosti ca acceptam starea asta."
Sursa : http://www.psihologiaonline.ro/forum/index.php?option=com_fireboard&Itemid=26&func=view&id=600&catid=37&limit=6&limitstart=6
Pentru marele public, este poate interesant de aflat care este conditia reala a psihologului roman ( in acest caz un psiholog scolar ...) supus ordinelor discretionare ale unei institutii birocratice ( termenul este mult prea elegant ) :
" Re:Interviu la comisia de psihologie educationalã _FB_TIME_SINCE
oh..cei 500 de ron reprezinta, dupa cum urmeaza :
- 250 taxa de "analiza" a dosarului
- cam 100 legalizarea tuturor documentelor cerute
- tot cam 100 drumul pana la bucuresti
I-am pus la un loc, pentru ca pe toti i-am platit din buzunarul propriu.
De la Copsi am avut "curajul nebunesc" sa cer doar cei 250 ron.
Mi-a raspuns domnul lor avocat ca aceea reprezinta o taxa de analiza a dosarului si nu una pt eliberarea certific de libera practica.
Analiza care are loc, chiar la interviu ) Foarte interesant, cum castiga unii 250 ron in 2 secunde cat iti spun " tu poti pleca acasa" .
Ca nu ne-a informat nimeni la filiala teritoriala ca nu putem obtine dreptul de libera practica sau ca ne-au chemat din toata tara la un interviu ce n-a mai avut loc,,asta nu ii costa nimic,,doar pe noi ne-a costat.
Ca n-au pus nici ulterior pe site vreun anunt prin care sa informeze absolventii de psihopedagogie cu licenta obtinuta dupa 2004 sa nu mai depuna dosare in care sa piarda bani (desi le-am cerut explicit acest lucru) asta nu seamana a premeditare cu scopul de a primi taxe ?"
Sursa : http://www.psihologiaonline.ro/forum/index.php?option=com_fireboard&Itemid=26&func=view&catid=37&id=600#600
"Privesc cu groaza cit de transformati de spaima ies cu totii de la interviuri. Suntem tareee prosti ca acceptam starea asta."
Sursa : http://www.psihologiaonline.ro/forum/index.php?option=com_fireboard&Itemid=26&func=view&id=600&catid=37&limit=6&limitstart=6
Drepturi profesionale versus profituri institutionale
Drepturi profesionale versus profituri institutionale
Motto :
"Suntem institutii si nimic din ceea ce este profitabil nu ne este strain"
Pe soselele Romaniei se desfoara un razboi continuu si o adevarata tragedie in care protagonistii sunt cetatenii cu sau fara carnet auto. Pierderile ingrozitoare in vieti omenesti ( uneori se ajunge si la 20 de morti zilnic !) sunt contabilizate zilnic de televiziuni desi toti soferii se spune ca sunt testati “profesional medical si psihologic” iar in ultima vreme pentru carnetul auto li se cere si cazier . Pe de alta parte, exista si tari in care nu se face nici un fel de examen dar oamenii respecta si viata proprie si viata altora si legile si institutile si pe ei insisi . La noi, toate institutiile “abilitate” ( in primul rand Politia ) fac “toate eforturile” , cu rezultate nule , in timp intreg sistemul bine pus la punct dar total ineficient pentru scopul declarat , umple in mod constant niste conturi. Ultimul act consumat in domeniu are drept obiect o placinta mancata frateste pana de curand de Colegiul Psihologilor Romani ( cam sinistru titlu...) si de Ministerul Transporturilor ( sau drumurilor cam inexistente... ). Pe scurt , probleme in Paradis.
( Sursa : http://www.psihologiaonline.ro/forum/index.php?option=com_fireboard&Itemid=26&func=view&id=592&catid=20 )
Mai intai, placinta initiala a fost impartita "frateste" intre cei doi protagonisti ( CPR- Colegiul Psihologilor Romani - MT- Ministerul Transporturilor ) ai dramoletei care se joaca la scena deschisa pe ceea ce a mai ramas din spinarea , munca si banii psihologilor romani :
CPR : “Astfel, a fost realizat un sistem functional de colaborare intre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si Colegiul Psihologilor din Romania, ceea ce a permis [b]agreerea [/b](s.n.) furnizorilor de servicii psihologice, a incurajat dezvoltarea competentelor profesionale ale psihologilor romani si a creat conditiile unor practici concurentiale in domeniu.”
N.B. Sistemul "agreerii" specific sistemului de stat si marilor contracte inhatate de sistemul "baietilor destepti" pe spinarea "prostilor" este unul care nu mai are nevoie de comentarii dat fiind buna traditie a "moftului ( social ) roman" .
Apoi, urmeaza batalia pe placinta cu amendamentul ca reprosurile aduse adversarilor sunt facute intotdeauna prin intermediul propriului sistem de valori si propriilor defecte dupa principiul conform caruia nimeni nu poate sari peste umbra lui si cine acuza de fapt se scuza recunoscand indirect monopolul pe care il detine de fapt :
CPR : “De asemenea, in cazul in care noul proiect va fi aprobat, se creeaza premisele unui monopol al furnizarii serviciilor psihologice, prin care comisiile teritoriale de siguranta a circulatiei si navigatiei vor putea majora în mod nejustificat si artificial cheltuielile de examinare psihologica.”
Numai ca placinta e prea gustoasa sa mai poata fi impartita :
MT : “Negam toate aceste acuze si afirmam inca o data hotararea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii ca, in calitatea sa de autoritate in domeniul sigurantei circulatiei rutiere, de a lua cele mai potrivite masuri in conformitate cu legislatia in vigoare si cu directivele europene in vederea perfectionarii activitatilor legate de securitatea traficului.”
Hazul e ca in aceste conditii eroismul institutional are deja accente ( comice ) de ... tragedie greaca in contextul revolutiunii proletare facuta din birourile sediului de 1.000.000 de euro al autoritatii competente, cu ajutorul cotizantilor care acum sunt trimisi tot ei, in strada ( 7000 fix ! ) sa sustina interesele celor ramasi pe baricade in birouri sa apere institutia , valorile , privilegiile ,si conturile Colegiului de colegul de placinta devenit brusc adversar :
CPR : “In cazul in care aceste demersuri vor continua, iar ministrul de resort nu va renunta in mod expres la agreerea societatilor comerciale, Colegiul Psihologilor din Romania anunta intentia de a initia un protest in luna octombrie, in fata Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, pentru a cere mentinerea si respectarea legislatiei in vigoare.”
Asteptam demonstratiunea , revolutiunea si spectacolul gratuit in direct la TV si la o ora de varf. Dar , batem in lemn, ca nu cumva aceasta sa devina una din cele mai mari greseli de tactica si strategie. Mai era odata cineva care a mai planificat o asemenea demonstratiune in direct impotriva dusmanului de clasa si de placinta . Si a fost ultima ...
P.S. In numele psihologilor , dar cu ochii la buzunarul lor, ca intotdeauna pana acum, vorbesc altii . Sa vedem pana unde si cat mai pot fi manipulati acesti psihologi romani care au ramas si fara profesie, si fara demnitate, si cu banii luati dar cu drepturile profesionale aparate in mod liberal de... altii. In realitate, acest fel de psihologie nu mai este de fapt psihologie, CPR "vrea" , dar nu poate apara interesele psihologilor romani . MT "vrea", dar poate nu apara interesele cetatenilor romani. Dar cetatenii romani mor in continuare oficial in razboiul neoficial de pe soselele patriei. Sub ochii autoritatilor competente.
Sergiu SIMION
Motto :
"Suntem institutii si nimic din ceea ce este profitabil nu ne este strain"
Pe soselele Romaniei se desfoara un razboi continuu si o adevarata tragedie in care protagonistii sunt cetatenii cu sau fara carnet auto. Pierderile ingrozitoare in vieti omenesti ( uneori se ajunge si la 20 de morti zilnic !) sunt contabilizate zilnic de televiziuni desi toti soferii se spune ca sunt testati “profesional medical si psihologic” iar in ultima vreme pentru carnetul auto li se cere si cazier . Pe de alta parte, exista si tari in care nu se face nici un fel de examen dar oamenii respecta si viata proprie si viata altora si legile si institutile si pe ei insisi . La noi, toate institutiile “abilitate” ( in primul rand Politia ) fac “toate eforturile” , cu rezultate nule , in timp intreg sistemul bine pus la punct dar total ineficient pentru scopul declarat , umple in mod constant niste conturi. Ultimul act consumat in domeniu are drept obiect o placinta mancata frateste pana de curand de Colegiul Psihologilor Romani ( cam sinistru titlu...) si de Ministerul Transporturilor ( sau drumurilor cam inexistente... ). Pe scurt , probleme in Paradis.
( Sursa : http://www.psihologiaonline.ro/forum/index.php?option=com_fireboard&Itemid=26&func=view&id=592&catid=20 )
Mai intai, placinta initiala a fost impartita "frateste" intre cei doi protagonisti ( CPR- Colegiul Psihologilor Romani - MT- Ministerul Transporturilor ) ai dramoletei care se joaca la scena deschisa pe ceea ce a mai ramas din spinarea , munca si banii psihologilor romani :
CPR : “Astfel, a fost realizat un sistem functional de colaborare intre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si Colegiul Psihologilor din Romania, ceea ce a permis [b]agreerea [/b](s.n.) furnizorilor de servicii psihologice, a incurajat dezvoltarea competentelor profesionale ale psihologilor romani si a creat conditiile unor practici concurentiale in domeniu.”
N.B. Sistemul "agreerii" specific sistemului de stat si marilor contracte inhatate de sistemul "baietilor destepti" pe spinarea "prostilor" este unul care nu mai are nevoie de comentarii dat fiind buna traditie a "moftului ( social ) roman" .
Apoi, urmeaza batalia pe placinta cu amendamentul ca reprosurile aduse adversarilor sunt facute intotdeauna prin intermediul propriului sistem de valori si propriilor defecte dupa principiul conform caruia nimeni nu poate sari peste umbra lui si cine acuza de fapt se scuza recunoscand indirect monopolul pe care il detine de fapt :
CPR : “De asemenea, in cazul in care noul proiect va fi aprobat, se creeaza premisele unui monopol al furnizarii serviciilor psihologice, prin care comisiile teritoriale de siguranta a circulatiei si navigatiei vor putea majora în mod nejustificat si artificial cheltuielile de examinare psihologica.”
Numai ca placinta e prea gustoasa sa mai poata fi impartita :
MT : “Negam toate aceste acuze si afirmam inca o data hotararea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii ca, in calitatea sa de autoritate in domeniul sigurantei circulatiei rutiere, de a lua cele mai potrivite masuri in conformitate cu legislatia in vigoare si cu directivele europene in vederea perfectionarii activitatilor legate de securitatea traficului.”
Hazul e ca in aceste conditii eroismul institutional are deja accente ( comice ) de ... tragedie greaca in contextul revolutiunii proletare facuta din birourile sediului de 1.000.000 de euro al autoritatii competente, cu ajutorul cotizantilor care acum sunt trimisi tot ei, in strada ( 7000 fix ! ) sa sustina interesele celor ramasi pe baricade in birouri sa apere institutia , valorile , privilegiile ,si conturile Colegiului de colegul de placinta devenit brusc adversar :
CPR : “In cazul in care aceste demersuri vor continua, iar ministrul de resort nu va renunta in mod expres la agreerea societatilor comerciale, Colegiul Psihologilor din Romania anunta intentia de a initia un protest in luna octombrie, in fata Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, pentru a cere mentinerea si respectarea legislatiei in vigoare.”
Asteptam demonstratiunea , revolutiunea si spectacolul gratuit in direct la TV si la o ora de varf. Dar , batem in lemn, ca nu cumva aceasta sa devina una din cele mai mari greseli de tactica si strategie. Mai era odata cineva care a mai planificat o asemenea demonstratiune in direct impotriva dusmanului de clasa si de placinta . Si a fost ultima ...
P.S. In numele psihologilor , dar cu ochii la buzunarul lor, ca intotdeauna pana acum, vorbesc altii . Sa vedem pana unde si cat mai pot fi manipulati acesti psihologi romani care au ramas si fara profesie, si fara demnitate, si cu banii luati dar cu drepturile profesionale aparate in mod liberal de... altii. In realitate, acest fel de psihologie nu mai este de fapt psihologie, CPR "vrea" , dar nu poate apara interesele psihologilor romani . MT "vrea", dar poate nu apara interesele cetatenilor romani. Dar cetatenii romani mor in continuare oficial in razboiul neoficial de pe soselele patriei. Sub ochii autoritatilor competente.
Sergiu SIMION
marți, 22 septembrie 2009
Megamasina sociala. Principii
Megamasina sociala. Principii.
" Va asigur ca in prezent nu mai exista oameni care controleaza serviciile . Daca ar mai exista , fiti siguri ca as reactiona "
Traian Basescu
“Inca mai conteaza presiunea sociala in Romania de azi si curajul moral e destul de rar. Sa indraznesti sa gandesti si sa te exprimi altfel decat cei mai multi nu e o chestiune pe care sa si-o permita oricine, chiar si intr-o societate democratica. “
Lucian Boia, istoric
" Doar daca stam un sfert de ora intr-un minister ne putem da seama ca sunt prea multi angajati si prea putine sarcini de serviciu. Din punctul meu de vedere in mod voit nu se doreste o reformare a sistemului. Nu cred ca este atat de complicat sa aduci lucrurile acolo unde ar trebui sa fie in mod normal " .
Matei Paun, proprietarul firmei de consultanta BAC Investment
1. Cine suntem ?
Aproximativ 7.000.000 de cetateni ordinari ( contribuabili, justitiabili, etc.) adica supusi ordinelor, fara trecut, fara prezent, si fara viitor , prinsi in malaxorul unui urias angrenaj ineficient care la suprafata se numeste stat .
O Administratie Financiara din Bucuresti. Aproape de cetateni…
( http://sergiusimion.blogspot.com/2009/04/man-and-system-lost-in-transition.html )
2. Cine sunt ?
Cei care ne apara interesele ( " sub acoperire " ) , nu se stie de cine ,... :
- 30.000 de lucratori in serviciile secrete...
“România are acum şase ( n.n.- dupa unele afirmatii, sapte... ) servicii secrete: SRI, SIE, UM0962, STIS, SPP, DGIA, încadrate cu 30.000 de ofiţeri. În 1978, un ofiţer supraveghea 1466 de cetăţeni români. Acum supraveghează doar 732 de cetăţeni. SRI, care acoperă o populaţie de 22 de milioane, are 12.000 de ofiţeri. Echivalentul său francez acoperă o populaţie de trei ori mai mare şi are 6000 de ofiţeri, iar cel german are 2448 de ofiţeri pentru o populaţie de 80 de milioane”
(Sursa : http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/855856/De-ce-a-ramas-Romania-in-zodia-Securitatii/ )
...si a anumita filozofie a " apararii " :
“Securitatea este esentială vieţii indivizilor, colectivitaţilor si statelor. Practic, orice domeniu al vieţii individuale si sociale are nevoie de securitate (s.n.).”
( Conf.dr. I.N. Sava, sociolog )
Cei care ne apara interesele ( nu se stie cum ) la lumina zilei... :
- 50.000 de angajati inutili la stat ...
" Dupa calculele noastre, se ajunge undeva la 50.000 de posturide conducere inutile in tot sistemul de stat. O simpla miscare din pix ar putea solutiona multe dintre problemele legate de lipsa resurselor financiare "
Dumitru Costin
presedintele BNS
" O ordonanta emisa anul trecut ( 228 /2008 ) , stabileste :
- la 5 executanti exista un sef de birou
- la 7 lucratori exista un sef de serviciu
- la 15 angajati exista un director
- la 25 de angajati exista un director general
( ...inainte era si mai rau, schema de personal fiind ceva de genul un sef la trei
salariati )
Prin comparatie, in mediul privat exista :
- la 30 de lucratori, un sef de echipa
- la 100 de angajati , un maistru
- la 2ooo de angajati , 7 directori "
Sursa : Padure de sefi in curtea statului - Stefania Enache
Saptamana financiara, luni, 7 septembrie 2009
Cei care ar putea cu adevarat sa ne apere interesele ...:
- 149 de bursieri romani straluciti trimisi la cele mai bune universitati din lume dar respinsi , toti , cu toate 5 mil. de euro care au fost cheltuite cu ei de statul care pretindea ca are nevoie de ei :
Intentia : "Bursa Specială „Guvernul României“ a fost lansata prin Legea nr. 157/2004 “în scopul formării de manageri care se angajează să desfăşoare activităţi de răspundere în cadrul instituţiilor publice, regiilor autonome, agenţilor economici cu capital majoritar de stat ori în cadrul structurilor sau al organismelor internaţionale, în calitate de reprezentant al statului român“.
Motivatia : „Legislaţia nu prevede termene pentru repartizarea absolvenţilor. Cei care nu au fost repartizaţi se pot angaja oriunde, dar în momentul în care sunt chemaţi pentru angajare în serviciul statului român trebuie să răspundă pozitiv“,
Finalul : Bursierii „sunt o cicatrice pe obrazul Guvernului român, mascată cu un fard de proastă calitate. Când venim în România suntem umiliţi, trimişi de la un birou la altul şi, în final, nu se întâmplă nimic“.
Explicatia “ Un lucru este cert: în tot acest hăţiş birocratic, în care se intersectează interesele mai multor instituţii ale statului, Guvernul nu utilizează resursele umane pe care le-a trimis la cele mai bune universităţi din lume pe banii contribuabililor români.“
Sursa :
http://www.capital.ro/articol/trasi-pe-sfoara-de-guvern-bursierii-statului-roman-viseaza-slujbe-in-africa-114422.html
De ce nu are nevoie statul, de ei ... :
" Un studiu al Forumului Economic Mondial a realizat un clasament pe baza performantelor a 133 de tari.Conform studiului, Romania se afla :
...pe locul 112 la eficienta cheltuirii banului public.
...pe locul 117 la onestitatea criteriilor pe baza carora autoritatile iau decizii.
...pe locul 122 la nivelul taxarii.
...pe locul 128 la transparenta deciziilor guvernamentale.
...pe locul 129 in lume la calitatea drumurilor."
( Doar patru tari au drumuri mai proaste decat noi: Paraguay, Timorul de Est, Bosnia si Mongolia ) ."
Sursa : http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-09-14&id=258507
No comment.
3. Ce-i de facut ?
" Avem o problema ca trebuie sa se termine si cu generatia asta, pe care eu o apreciez, generatia tanara, dar sunt pe la unele televiziuni oameni iresponsabili. Si eu cred ca iresponsabilitatea nu are ce cauta a fi promovata in mediul public prin televiziuni, fie ele si private. Ati vazut cum vorbesc ca le e scarba de Romania, ca ar vrea sa plece"...
"Uitati-va cum se vorbeste despre stat, uitati-va ca sunt ticalosi care si-au permis sa-l acuze de terorism pe seful statului, numai pentru ca primesc doi bani de afara sau dinauntru. Uitati-va ca vedeti in fiecare seara aproape la talk-showuri: 'Mi-e scarba de Romania, de stat, de institutii'. Trebuie sa ne promovam in exterior, dar si in interior. Ce pot sa inteleg eu de la un ziarist care merge atat de departe incat sa-si denigreze propria tara si propriul stat, inteleg in primul rand ca nu-si cunoaste tara, nu-i iubeste pe romani "
Traian Basescu
Sursa : http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-09-22&id=39195
La intrebarea numarul trei, ca intotdeauna, conu' Iancu ramane de-a dreptul etern. In traducere libera , el are intotdeauna un raspuns pentru noi dar si o intrebare pentru patrioti :
“ Eu cu cine votez ?! ?! “
Sincer vorbind, chiar are importanta in jocul de-a baba oarba jucat la noi de oamenii mari care se procopsesc mereu saracii , de 20 de ani , cu o aceeasi stafidita Marie . Pentru ca e o democratie ( dar cu o alta palarie ... ) in care conteaza numai votul, nu si votantii. S-auzim de bine...
Sergiu SIMION
" Va asigur ca in prezent nu mai exista oameni care controleaza serviciile . Daca ar mai exista , fiti siguri ca as reactiona "
Traian Basescu
“Inca mai conteaza presiunea sociala in Romania de azi si curajul moral e destul de rar. Sa indraznesti sa gandesti si sa te exprimi altfel decat cei mai multi nu e o chestiune pe care sa si-o permita oricine, chiar si intr-o societate democratica. “
Lucian Boia, istoric
" Doar daca stam un sfert de ora intr-un minister ne putem da seama ca sunt prea multi angajati si prea putine sarcini de serviciu. Din punctul meu de vedere in mod voit nu se doreste o reformare a sistemului. Nu cred ca este atat de complicat sa aduci lucrurile acolo unde ar trebui sa fie in mod normal " .
Matei Paun, proprietarul firmei de consultanta BAC Investment
1. Cine suntem ?
Aproximativ 7.000.000 de cetateni ordinari ( contribuabili, justitiabili, etc.) adica supusi ordinelor, fara trecut, fara prezent, si fara viitor , prinsi in malaxorul unui urias angrenaj ineficient care la suprafata se numeste stat .
O Administratie Financiara din Bucuresti. Aproape de cetateni…
( http://sergiusimion.blogspot.com/2009/04/man-and-system-lost-in-transition.html )
2. Cine sunt ?
Cei care ne apara interesele ( " sub acoperire " ) , nu se stie de cine ,... :
- 30.000 de lucratori in serviciile secrete...
“România are acum şase ( n.n.- dupa unele afirmatii, sapte... ) servicii secrete: SRI, SIE, UM0962, STIS, SPP, DGIA, încadrate cu 30.000 de ofiţeri. În 1978, un ofiţer supraveghea 1466 de cetăţeni români. Acum supraveghează doar 732 de cetăţeni. SRI, care acoperă o populaţie de 22 de milioane, are 12.000 de ofiţeri. Echivalentul său francez acoperă o populaţie de trei ori mai mare şi are 6000 de ofiţeri, iar cel german are 2448 de ofiţeri pentru o populaţie de 80 de milioane”
(Sursa : http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/855856/De-ce-a-ramas-Romania-in-zodia-Securitatii/ )
...si a anumita filozofie a " apararii " :
“Securitatea este esentială vieţii indivizilor, colectivitaţilor si statelor. Practic, orice domeniu al vieţii individuale si sociale are nevoie de securitate (s.n.).”
( Conf.dr. I.N. Sava, sociolog )
Cei care ne apara interesele ( nu se stie cum ) la lumina zilei... :
- 50.000 de angajati inutili la stat ...
" Dupa calculele noastre, se ajunge undeva la 50.000 de posturide conducere inutile in tot sistemul de stat. O simpla miscare din pix ar putea solutiona multe dintre problemele legate de lipsa resurselor financiare "
Dumitru Costin
presedintele BNS
" O ordonanta emisa anul trecut ( 228 /2008 ) , stabileste :
- la 5 executanti exista un sef de birou
- la 7 lucratori exista un sef de serviciu
- la 15 angajati exista un director
- la 25 de angajati exista un director general
( ...inainte era si mai rau, schema de personal fiind ceva de genul un sef la trei
salariati )
Prin comparatie, in mediul privat exista :
- la 30 de lucratori, un sef de echipa
- la 100 de angajati , un maistru
- la 2ooo de angajati , 7 directori "
Sursa : Padure de sefi in curtea statului - Stefania Enache
Saptamana financiara, luni, 7 septembrie 2009
Cei care ar putea cu adevarat sa ne apere interesele ...:
- 149 de bursieri romani straluciti trimisi la cele mai bune universitati din lume dar respinsi , toti , cu toate 5 mil. de euro care au fost cheltuite cu ei de statul care pretindea ca are nevoie de ei :
Intentia : "Bursa Specială „Guvernul României“ a fost lansata prin Legea nr. 157/2004 “în scopul formării de manageri care se angajează să desfăşoare activităţi de răspundere în cadrul instituţiilor publice, regiilor autonome, agenţilor economici cu capital majoritar de stat ori în cadrul structurilor sau al organismelor internaţionale, în calitate de reprezentant al statului român“.
Motivatia : „Legislaţia nu prevede termene pentru repartizarea absolvenţilor. Cei care nu au fost repartizaţi se pot angaja oriunde, dar în momentul în care sunt chemaţi pentru angajare în serviciul statului român trebuie să răspundă pozitiv“,
Finalul : Bursierii „sunt o cicatrice pe obrazul Guvernului român, mascată cu un fard de proastă calitate. Când venim în România suntem umiliţi, trimişi de la un birou la altul şi, în final, nu se întâmplă nimic“.
Explicatia “ Un lucru este cert: în tot acest hăţiş birocratic, în care se intersectează interesele mai multor instituţii ale statului, Guvernul nu utilizează resursele umane pe care le-a trimis la cele mai bune universităţi din lume pe banii contribuabililor români.“
Sursa :
http://www.capital.ro/articol/trasi-pe-sfoara-de-guvern-bursierii-statului-roman-viseaza-slujbe-in-africa-114422.html
De ce nu are nevoie statul, de ei ... :
" Un studiu al Forumului Economic Mondial a realizat un clasament pe baza performantelor a 133 de tari.Conform studiului, Romania se afla :
...pe locul 112 la eficienta cheltuirii banului public.
...pe locul 117 la onestitatea criteriilor pe baza carora autoritatile iau decizii.
...pe locul 122 la nivelul taxarii.
...pe locul 128 la transparenta deciziilor guvernamentale.
...pe locul 129 in lume la calitatea drumurilor."
( Doar patru tari au drumuri mai proaste decat noi: Paraguay, Timorul de Est, Bosnia si Mongolia ) ."
Sursa : http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-09-14&id=258507
No comment.
3. Ce-i de facut ?
" Avem o problema ca trebuie sa se termine si cu generatia asta, pe care eu o apreciez, generatia tanara, dar sunt pe la unele televiziuni oameni iresponsabili. Si eu cred ca iresponsabilitatea nu are ce cauta a fi promovata in mediul public prin televiziuni, fie ele si private. Ati vazut cum vorbesc ca le e scarba de Romania, ca ar vrea sa plece"...
"Uitati-va cum se vorbeste despre stat, uitati-va ca sunt ticalosi care si-au permis sa-l acuze de terorism pe seful statului, numai pentru ca primesc doi bani de afara sau dinauntru. Uitati-va ca vedeti in fiecare seara aproape la talk-showuri: 'Mi-e scarba de Romania, de stat, de institutii'. Trebuie sa ne promovam in exterior, dar si in interior. Ce pot sa inteleg eu de la un ziarist care merge atat de departe incat sa-si denigreze propria tara si propriul stat, inteleg in primul rand ca nu-si cunoaste tara, nu-i iubeste pe romani "
Traian Basescu
Sursa : http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-09-22&id=39195
La intrebarea numarul trei, ca intotdeauna, conu' Iancu ramane de-a dreptul etern. In traducere libera , el are intotdeauna un raspuns pentru noi dar si o intrebare pentru patrioti :
“ Eu cu cine votez ?! ?! “
Sincer vorbind, chiar are importanta in jocul de-a baba oarba jucat la noi de oamenii mari care se procopsesc mereu saracii , de 20 de ani , cu o aceeasi stafidita Marie . Pentru ca e o democratie ( dar cu o alta palarie ... ) in care conteaza numai votul, nu si votantii. S-auzim de bine...
Sergiu SIMION
duminică, 20 septembrie 2009
O fantomă pe locul 5 în topul firmelor româneşti
O fantomă pe locul 5 în topul firmelor româneşti
Ocupanta locului 5 în clasamentul întocmit după profitul realizat în 2008 funcţionează într-un sediu fictiv şi nu are niciun salariat :
"American European Marketing&Enterprises a realizat anul trecut un câştig mai mare decât Romgaz Mediaş, ArcelorMittal Galaţi sau Carpatcement Holding SA. Compania, despre care până acum nu s-a auzit nimic, a depus la Registrul Comerţului un bilanţ contabil din care reiese că a avut în 2008 un profit de 747.619.052 de lei, la o cifră de afaceri de 747.630.000 de lei. La un curs mediu de 3,6 lei/euro, înseamnă că această societate a atins performanţa de a înregistra un profit zilnic de peste o jumătate de milion de euro. La asemenea sume ameţitoare te aştepţi să fie vorba despre un furnicar unde mii de muncitori trudesc clipă de clipă pentru ca motorul economic să funcţioneze la capacitate maximă. Surpriză însă: firma nu are niciun angajat cu carte de muncă.
Sediul declarat al misterioasei companii este pe strada Văii 41, din satul Fîntâna, judeţul Braşov. La adresa respectivă locuieşte însă o familie modestă, care nu a auzit în viaţa ei despre American European Marketing&Enterprises. Mai mult, oamenii se uită cruciş atunci când li se spune ce „comoară” găzduiesc fără ştiinţă în propria casă şi li se arată cifrele cu multe zerouri în coadă pe care le rulează această societate. Nici ceilalţi localnici nu cunosc mai multe, iar primarul comunei de care ţine satul Fîntâna se declară uimit de o astfel de veste. Şi totuşi, firma există şi face profituri uriaşe."
Sursa : http://www.sfin.ro/articol_17578/o_fantoma_pe_locul_5_in_topul_firmelor_romanesti.html
Comentarii din aceeasi sursa :
" Tati... invata-ne si pe noi cum se face o jumatate de milion de euro pe zi si pe cuvant ca nu-i mai credem pe ziaristi! Sincer sa fiu, mai degraba le dau lor crezare... Sediu fictiv, fara angajati... Sa fim seriosi! Cand se va face lumina, cred ca multi or sa conspecteze cu creionu' in mana planul vostru de afaceri :))))
De Sunt omul tau pe 18.09.2009 la 15:28
Nu uitati, nu tot ce e scris de presa este conform cu adevarul. In Romania, majoritatea iti dau prezumtia de vinovatie, iar dreptul la informare reala este adesea incalcat. Mai trebuie sa va ganditi de doua ori cand scrieti denigrator despre cineva. Unii pur si simplu sunt suferinzi de paranoia. O zi buna la toti cititorii.
De Alias pe 18.09.2009 la 15:09
Firma de apartament dintr-o casa de chirpici , dintr-o fundatura uitata de D-zeu , ruleaza sume ametitoare ... Allooo serviciile ce faceti, dormiti in bocanci..??
De virgil pe 17.09.2009 la 18:05
Este incredibil? sa intelegem din asta ca BNR nu stie nimika, ca nu vede un flux de numerar asa de mare? este imposibil (daca se doreste) ca SRI sa nu stie ceva, avand in vedere ca in acest top sunt prezente si companii de interes national. Cine sunt acei actionari de au asa de multi bani si nu stie nimeni de ei?...numai in Romania se poate intampla asa ceva. ma si fac sa rad aia ca au declarat un profit asa de mare, dar nu este impozabil.
De radu pe 16.09.2009 la 19:34
sunt fericita ca traiesc in Romania!!!!!!!!daca traiam in alta tara nu aveam parte de atatea paradoxuri ca aici,numnai la noi se intampla asemenea minuni. Cine de la Registrul Comertului a inregistrat sediul acestei firme? eu cand mi-am infiintat firma mi-au trebuit, pentru sediu,actele in original(acte de proprietate). Asadar eu as putea sa-mi fac sediu fictiv la Palatul Cotroceni?! Aici imi miroase si a spalare de bani. Asa ca adevarul e dincolo de noi pentru ca la noi sunt multe ``FILES X``!
De monidore pe 15.09.2009 la 11:34 "
Ocupanta locului 5 în clasamentul întocmit după profitul realizat în 2008 funcţionează într-un sediu fictiv şi nu are niciun salariat :
"American European Marketing&Enterprises a realizat anul trecut un câştig mai mare decât Romgaz Mediaş, ArcelorMittal Galaţi sau Carpatcement Holding SA. Compania, despre care până acum nu s-a auzit nimic, a depus la Registrul Comerţului un bilanţ contabil din care reiese că a avut în 2008 un profit de 747.619.052 de lei, la o cifră de afaceri de 747.630.000 de lei. La un curs mediu de 3,6 lei/euro, înseamnă că această societate a atins performanţa de a înregistra un profit zilnic de peste o jumătate de milion de euro. La asemenea sume ameţitoare te aştepţi să fie vorba despre un furnicar unde mii de muncitori trudesc clipă de clipă pentru ca motorul economic să funcţioneze la capacitate maximă. Surpriză însă: firma nu are niciun angajat cu carte de muncă.
Sediul declarat al misterioasei companii este pe strada Văii 41, din satul Fîntâna, judeţul Braşov. La adresa respectivă locuieşte însă o familie modestă, care nu a auzit în viaţa ei despre American European Marketing&Enterprises. Mai mult, oamenii se uită cruciş atunci când li se spune ce „comoară” găzduiesc fără ştiinţă în propria casă şi li se arată cifrele cu multe zerouri în coadă pe care le rulează această societate. Nici ceilalţi localnici nu cunosc mai multe, iar primarul comunei de care ţine satul Fîntâna se declară uimit de o astfel de veste. Şi totuşi, firma există şi face profituri uriaşe."
Sursa : http://www.sfin.ro/articol_17578/o_fantoma_pe_locul_5_in_topul_firmelor_romanesti.html
Comentarii din aceeasi sursa :
" Tati... invata-ne si pe noi cum se face o jumatate de milion de euro pe zi si pe cuvant ca nu-i mai credem pe ziaristi! Sincer sa fiu, mai degraba le dau lor crezare... Sediu fictiv, fara angajati... Sa fim seriosi! Cand se va face lumina, cred ca multi or sa conspecteze cu creionu' in mana planul vostru de afaceri :))))
De Sunt omul tau pe 18.09.2009 la 15:28
Nu uitati, nu tot ce e scris de presa este conform cu adevarul. In Romania, majoritatea iti dau prezumtia de vinovatie, iar dreptul la informare reala este adesea incalcat. Mai trebuie sa va ganditi de doua ori cand scrieti denigrator despre cineva. Unii pur si simplu sunt suferinzi de paranoia. O zi buna la toti cititorii.
De Alias pe 18.09.2009 la 15:09
Firma de apartament dintr-o casa de chirpici , dintr-o fundatura uitata de D-zeu , ruleaza sume ametitoare ... Allooo serviciile ce faceti, dormiti in bocanci..??
De virgil pe 17.09.2009 la 18:05
Este incredibil? sa intelegem din asta ca BNR nu stie nimika, ca nu vede un flux de numerar asa de mare? este imposibil (daca se doreste) ca SRI sa nu stie ceva, avand in vedere ca in acest top sunt prezente si companii de interes national. Cine sunt acei actionari de au asa de multi bani si nu stie nimeni de ei?...numai in Romania se poate intampla asa ceva. ma si fac sa rad aia ca au declarat un profit asa de mare, dar nu este impozabil.
De radu pe 16.09.2009 la 19:34
sunt fericita ca traiesc in Romania!!!!!!!!daca traiam in alta tara nu aveam parte de atatea paradoxuri ca aici,numnai la noi se intampla asemenea minuni. Cine de la Registrul Comertului a inregistrat sediul acestei firme? eu cand mi-am infiintat firma mi-au trebuit, pentru sediu,actele in original(acte de proprietate). Asadar eu as putea sa-mi fac sediu fictiv la Palatul Cotroceni?! Aici imi miroase si a spalare de bani. Asa ca adevarul e dincolo de noi pentru ca la noi sunt multe ``FILES X``!
De monidore pe 15.09.2009 la 11:34 "
marți, 15 septembrie 2009
De la "elitismul de fițe" la " revolutia de "fițe"
In loc de introducere
Cu ceva vreme in urma, pe platoul unui post TV de la noi se putea urmari o foarte bizara dezbatere in care o eleganta domnisoara asezata pe un scaun, cu o fusta mini si picior peste picior , discuta despre Freud si psihanaliza, in direct si fata in fata cu un academician de peste 80 de ani ( si cu vasta informatie acumulata in domeniu ) , contrazicandu-l vehement ca sa nu spunem ca il lua peste picior ( la figurat, bineinteles ). Academicianul, desi putea sa reduca la tacere persoana in cauza cu numai cateva propozitii, accepta resemnat o situatie care pentru o parte a publicului reprezenta probabil un deliciu ( peste cateva luni, va aparea si explicatia comportamentului academicianului nostru... ).
Cine erau protagonistii acestei bizare scene ?
Academicianul luat peste picior era Constantin Balaceanu Stolnici. Cu toata eruditia incontestabila, statura lui morala era mai mult decat dubioasa ( turnator platit al Securitatii si se pare vinovat moral in cazul unui asasinat de la postul de radio Europa Libera - prin oferirea planului sediului de acolo, Securitatii de aici ) dar atunci acest fapt nu era cunoscut inca marelui public.
Domnisoara devenita brusc specialista in Freud era Floriana Jucan ( a carei ruta sociala poate deveni usor subiect de roman psihologic ) , initial jurnalista, ulterior absolventa de psihologie si , dupa propria-i declaratie, a Universitatii Nationale de Aparare "Carol Davila". Bizara dezbatere poate fi considerata ca emblematica pentru distorsionarea totala a sistemului de valori din Romania pe toate palierele sistemului social.
1. "Scrisoare catre liceeni"
Spiritul "Pietei Universitatii" din 1990 a murit de mult si odata cu el, se pare, si speranta de normalizare a societatii romanesti. Cel mai elocvent exemplu al degradarii pana la caricatura a aspiratiilor utopice din acei ani il reprezinta ceea ce poate fi considerat drept un manifest al tinerei generatii :
"Scrisoarea catre liceeni" a lui Tudor Chirila solistul de la Vama Veche
( http://tudorchirila.blogspot.com/2009/03/scrisoare-catre-liceeni.html).
Intr-un fel de "invataturi ale lui Tudor Chirila catre tinerii liceeni" , din lupta crancena a anilor 90 a mai ramas doar o lunga lamentare :
"Salvati-va! Salvati-ne! Este o singura cale! Lupta cunoasterii!! Si cand veti fi castigat lupta cunoasterii, de-abia atunci veti cunoaste sa luptati cu adevarat!!!
Nu va amagiti cu prezentul... Salvati-va in viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce faceti?"
Pe post de pedagog al tinerei generatii, artistul initiaza tinerii in tainele socializarii pregatindu-i pentru munca si viata :
"Banii parintilor vostri nu va reprezinta. Va reprezinta doar ceea ce puteti scoate pe gura ( s.n.). Aveti grija ce scoateti pe gura. Vremea pumnului si a bodiguarzilor a trecut. O sa calatoriti, iar copiii francezi invata carte, englezii la fel. Va confruntati cu o lume care acum e mai deschisa decat oricand."
Intr-o viziune proprie ,Tudor Chirila devoaleaza succint si didactic ceea ce considera a fi mecanisme ale vietii sociale contemporane :
"Nu va mai luati dupa ziare. Nu dau doi bani pe generatia voastra, nu va dati seama? Pentru ei, cu cat sunteti mai prosti, cu atat le va fi mai usor sa va vanda orice c...t.( s.n. ) Iar c.....l pe care il veti cumpara va fi obtinut de la prosti, platiti pe masura. Adica prost. Eleva porno este un exemplu.".
Dupa acest limbaj "pedagogic" dar considerat de unii sociologi invocati de un alt pedagog social ( Sebastian Bodu fost sef ANAF , cu celebrul lui mesaj catre tineri : "S-o facem legal" ) drept percutant pentru tanara generatie , nu putea lipsi nici lectia de morala ad-hoc a lupilor tineri cu referire la fauna prezenta dintotdeauna in cluburile de fite din Bucuresti si la naravurile specifice acestora :
" Nu va faceti modele din baietii de bani gata, din baietii de oras. Dupa treizeci si noua de ani le va ramane doar o lista lunga de femei. Or trofeele astea sunt trecatoare. Cand imbatranesti si trofeul tau va fi o baba. Dupa asta vine singuratatea. ".
" E timp si pentru iarba ( iarba este argoul pentru un drog - s.n. ), e timp si pentru tequilla. Acum insa trebuie sa invatati, pentru ca in curand nu va mai fi timp pentru asta, caci veti intra in viata adanc de tot, si e mai rau ca in jungla. Animalele au reguli nescrise. Oamenii au legi scrise."
Solutia artistului este una utopica si de inspiratie biblica in acelasi timp :
"Dati scrisoarea asta mai departe. Deveniti buni, mai buni, cei mai buni si raspanditi-va precum lacustele."
Pe scurt, cam atat a mai ramas acum din farmecul liceului si liceenilor de alta data si din revolutia morala preconizata utopic in anii `90.
2. "Revolutia morala ( ? ) pe Facebook"
Manifestul generatiei Facebook
http://standard.money.ro/articol_105585/manifestul_genera__iei_facebook___trezi__i_va__asta_nu_e_romania_noastra.html
Sub imaginea unei " tinere de 30 de ani " , eleganta domnisoara Alexandra Svet ( un simbol pentru o anumita parte a tineretului ca si eleganta doamna Elena Udrea pentru o anumita parte a Ministerului Turismului ) ne prezinta drept din fata unui zid de caramizi, ceva ce se doreste a fi "o noua revolutie sociala" . " Manifestul generatiei Facebook " , ne ofera un adevarat regal al mentalitatii "tinerei generatii" . Mai intai , autoarea ( sau autorii textului) , dupa celebrul aforism al lui Napoleon ( "daca vrei sa conduci un grup de oameni nu trebuie sa faci nimic altceva decat sa observi cu mare atentie directia in care vrea sa mearga si apoi sa te asezi drept in fruntea lor ! ") coaguleaza atent o stare de spirit prezenta cam pe toate forumurile si de fapt arhicunoscuta in Romania de peste 20 de ani :
DOUĂ ROMÂNII ! NU SE MAI POATE AŞA! SUNTEM MILIOANE DE ROMÂNI DEŞTEPŢI!!!
La aceasta situatie si stare de spirit, formuleaza si o alternativa mobilizatoare :
PENTRU O ROMÂNIE DE VULTURI, NU DE STRUŢI!
Toate acestea pornesc de la o realitate la fel de cunoscuta :
"Suntem blocaţi, inerţi, paralizaţi, privind la două Românii: România LOR - hoţii, corupţii, agramaţii, tupeiştii - şi România NOASTRĂ - a oamenilor cinstiţi, muncitori, pregătiţi, integri, capabili, tineri şi deştepţi."
Pe de alta parte, cei " cinstiţi, muncitori, pregătiţi, integri, capabili, tineri şi deştepţi" in viziunea Ioanei D Arc de pe Facebook ( cum o numeste Bussiness standard ) , sunt in primul rand " creierele vanate de marile companii multinationale", "cosmopoliţi, ştiu să negocieze/să muncească /să comunice într-un mediu internaţional, într-o piaţă globală " respectiv cei care se lupta cu " taskuri, deadline-uri, traininguri, clienţi dificili, bugete de mii de euro sau de milioane, previziuni, team buildinguri, PowerPointuri, şedinţe, stress ".
In al doilea rand, sunt " contabili, avocaţi, oameni din bănci, din agenţii de publicitate, din agenţii imobiliare, din agenţii de turism, din comerţ, din presă,întreprinzători privaţi, artişti, medici, scriitori ".
Pe cale de consecinta, solutia propusa de domnisoara in cauza este una radicala, de tip elitist ar zice carcotasii de serviciu daca nu cumva se gandesc direct la " guvernul de unicate" din 1991 al "tehnocratilor" domnului Petre Roman :
" Este nevoie de o mişcare a oamenilor deştepţi, tineri, cu atitudine, experţi în domeniul lor. "
Din nefericire, ceea ce domnisoara ne da generos cu dreapta , ne ia la fel de generos cu stanga , lasandu-ne complet in ceata cu privire la natura adversarului respectiv sistemul impotriva caruia ne chemase sa luptam :
" Dar cei mai mari duşmani pe care îi avem suntem noi înşine, nu sistemul contra căruia dorim să acţionăm ( sic ! ) "
Dupa impacarea cu sistemul impotriva caruia trebuia sa luptam , urmeaza prezentarea alternativei la situatia pe care de fapt nu vrem sa o schimbam :
"Avem un plan de organizare, avem un plan de finanţare, avem uşi deschise către marile centre politice şi financiare care caută în România un interlocutor nou "
Dupa acest moment al contemplatiei, cu o asemenea tactica si strategie de-a dreptul militara , se poate trece direct la actiune prin reactivarea demnitatii si barbatiei nationale. Intr-o maniera considerata fireasca pentru domnisoara in cauza, socanta pentru sensibilitatile culturale de alta data , dar ( se spera ) percutanta pentru tineretul caruia i se adreseaza , domnisoara formuleaza , fara prejudecati , o chemare foarte "virila" la lupta :
" Trebuie să facem o schimbare, este nevoie de o Mişcare a românilor cu balls şi cu coloană vertebrală! "
( din respect pentru sensibilitatile culturale de alta data nu putem traduce termenul englez... )
Scenariul de rezerva alocat celor care nu au aceste calitati ( si la limita tuturor romanilor vazuti drept struti ) ne arata ca domnisoara este in egala masura o admiratoare a pictorului Hieronymus Bosch ( "Gradina deliciilor" ) si o cititoare asidua a lui Freud ( studiile despre caracterul anal ) dar menajand in egala masura sensibilitatea celor care nu au aceste gusturi :
" Pentru o Românie de vulturi, nu de struţi (am ajuns nişte struţi, cu capul în nisip şi posteriorul la dispoziţia tuturor analfabeţilor - sper să nu vă simtiţi jigniţi de exprimarea plastică, este doar realitatea! )"
In consens cu noul trend din mass-media , imaginatia fara limite si fara inhibitii a domnisoarei trece de la particular la general si ne prezinta apoteotic intr-o " exprimare plastica " si intr-un limbaj democratic , respectiv accesibil tuturor categoriilor sociale (de exemplu : cetateni,politicieni, militari, politisti, interlopi, pesti,etc.) dezideratele acestei miscarii sociale vazuta ca o emancipare sexuala a Romaniei in mijlocul Europei :
"Pentru o Românie care să fie un player internaţional, nu c..va de centură a Europei".
Apoteotic, domnisoara confunda Romania si Internetul cu o cazarma sau cu un bordel iar cetatenii ,cititorii si potentialii ei sustinatori cu militarii sau clientii lor :
" Refuz să mai finanţez politicieni imbecili şi amante care sfidează o ţară întreagă. Nu aş avea nimic împotriva doamnelor apropiate preşedintelui ţării, dar când ele beneficiază de bugete de milioane de euro, printre care sunt şi banii mei, banii părinţilor mei, banii angajaţilor mei, am o mare problema. E un blowjob mult prea scump! "
( din respect pentru sensibilitatile culturale de alta data nu putem traduce termenul englez selectat de domnisoara Svet...)
Dupa acest limbaj absolut elevat domnisoara in cauza ne prezinta si proiectul ei managerial . "Idola forum" pentru domnisoara Svet in acest caz , sunt persoane ca cele de mai jos :
Problema cu adevarat hazlie este ca tinerii carora li se adreseaza aceast "manifest" vad si prin el , si prin domnisoara Svet, si prin idolii propusi , mult mai mult decat s-a estimat in proiectul acesta gandit "managerial" si prezentat intr-un limbaj de tip suburban , ca sa nu spunem XXX. Pentru ca domnisoara Svet primeste o replica naucitoare din partea Rezistentei Urbane ( un site cu nume parca predestinat ), respectiv de la un tanar , anonim din pacate, pentru ca spatiul oficial , din motive evidente, este deja confiscat :
"...grupul ei de Facebook avea 2000 de useri cand l-am accesat.
Intre timp, domnisoara a fost pe la 3 trusturi (Realitatea/Money Channel + ziarele trustului, Antena 3 + Jurnalul, B1 TV) si grupul de Facebook s-a marit la aproape 8000 de oameni.
Considerand ca in preajma alegerilor nimeni nu are loc la TV in prime-time, dar nimeni, chiar daca stai in cap in mijlocul Bv. Magheru, nu pot sa ma intreb decat cine i-a aranajat aparitiile.
Iata pe ce ma bazez.
1. La Realitatea-Catavencu a primit acoperire pe toate fronturile (Cotidianul, Realitatea TV, Catavencu, Money Chanel, si alte publicatii). Acolo si-a tinut discursul demagogic, inaltator si gol de continut. Singurul care a oferit o informatie despre ea a fost Costi Rogozanu, separat, pe blog.
2. La Antena 3 a aparut la sinteza zilei. In formatie completa, Ciutacu, Badea, Gadea si Stan s-au abitnut, vizibil jenati, sa taca in fata unor afirmatii pe care le-ar fi facut praf. Iarasi, singurele informatii reale despre tipa sunt la Ciutacu pe blog.
3. Pe grupul de Facebook se tot vorbeste despre crearea unui site platforma, pe care "cineva" il construieste si va fi o adevarata surpriza pentru "voi", sustinatorii. Insa sustinatorii nu stiu cine construieste site-ul. Iarasi, fenomen repetat aici.
Trebuie sa facem o paranteza pentru a detalia cine e Alexandra Svet. In varsta de vreo 30 de ani lucreaza ca PR-ista la Q Magazine, revista pentru High-Life-ul romanesc, si mai lucreaza si ca General Manager Pheonix Relocation Services care aduce expati inapoi in tara. In acceasi cladire cu Q magazine, avand, din cate stiu, acelasi actionariat.
Initial in manifestul ei propusa petru presedinte era, printre altii, si Floriana Jucan, director la Q Magazine si fosta iubita al "omului de afaceri" Gigi Kent. Floriana Jucan este bineinteles si sefa Alexandrei Svet.
4. No, acum vine partea interesanta. Uitati un citat din manifest:
Avem un plan de organizare, avem un plan de finantare, avem usi deschise catre marile centre politice si financiare care cauta in Romania un interlocutor nou. – este nevoie doar de oameni integri si capabili, dornici sa ia initiativa.
"Avem"? Cine, ea si Jucan? "Un plan de finantare"? "usi deschise catre marile centre politice si financiare"? Toate astea suna ciudat, dar mai putin ciudat daca citim un editorial din Ianuarie 2009 al Florianei Jucan din Q Magazine:
Se pregăteşte un nou partid? Cotidianul - 27 Ianuarie 2009 "
Sursa : http://www.rezistenta.net/2009/09/cine-e-in-spatelealexandrei-svet-se.html
" Solutia finala " propusa de domnisoara Svet este una logica in context dar care duce la ultimele consecinte exact ceea ce initial a criticat . Romania este privita ca o ...afacere si ca orice afacere trebuie condusa de "oamenii de afaceri" ( cu sau fara grade ...) , care , fie vorba intre noi , incepand cu "tehnocratii " domnului Roman , au adus-o exact unde este acum :
" Propun infiintarea unei Miscari a Corporatilor - oameni din banci, industrie, finante, firme de avocati, experti PR,intreprinzatori privati care au calitatile necesare sa scoata tara din criza "
Si ca dovada ca tinerii nu dorm, urmeaza si o replica a lor in alt registru :
"Asta nu e România voastră!
Replica la manifestul viral "Treziti-va! Asta nu e Romania NOASTRA!"
Sursa : http://redpelikan.blogspot.com/2009/09/asta-nu-e-romania-voastra.html
3. O vesela realitate ( pentru unii...). Si concluziile ei tragice ( pentru altii...).
Pentru un observator extern, realitatea romaneasca este una fascinanta . Am cunoscut cazul unui canadian ( relocat temporar ) care a venit la noi blazat, plictisit, asteptandu-si resemnat iesirea la pensie. In realitatea noastra , i-a revenit totul, inclusiv pofta de viata( "am trait la voi 2 ani si am intinerit cu 5. Aici fiecare zi si totul este o permanenta lupta si o permanenta aventura ! "). Dar, ca si in cazul teoriei relativitatii, pentru un observator intern sistemul de referinta are cu totul alte conotatii. Este un fapt trist , dar incontestabil, ca asistam la o adevarata deflatie a sistemului de valori al societatii romanesti. O tranzitie halucinanta spre nicaieri a instaurat starea de parabioza in intreg corpul social. Ceea ce trebuia sa aduca anul 1989 si ceea ce a incercat sa afirme miscarea din Piata Universitatii in 1990 se poate spune fara exagerare ca nu mai supravietuieste decat pe bloguri. Toate incercarile de normalizare a societatii romanesti au fost stopate si toate miscarile contestare au fost deturnate de la scopurilor lor initiale , pulverizate sau pur si simplu confiscate ceea ce ne-a dus din nou ( eterna reintoarcere !) la halucinantul nostru Caragiale cel ce visa in gluma o societate a tradarii generalizate care "iubeste tradarea dar uraste pe tradator " fara sa-si imagineze vreodata ca ceea ce a fost gluma unuia in aceasta zona crepusculara , poate deveni intr-o buna zi cosmarul tuturor.
"Banii parintilor vostri nu va reprezinta. Va reprezinta doar ceea ce puteti scoate pe gura ( s.n.). Aveti grija ce scoateti pe gura. Vremea pumnului si a bodiguarzilor a trecut. O sa calatoriti, iar copiii francezi invata carte, englezii la fel. Va confruntati cu o lume care acum e mai deschisa decat oricand."
Intr-o viziune proprie ,Tudor Chirila devoaleaza succint si didactic ceea ce considera a fi mecanisme ale vietii sociale contemporane :
"Nu va mai luati dupa ziare. Nu dau doi bani pe generatia voastra, nu va dati seama? Pentru ei, cu cat sunteti mai prosti, cu atat le va fi mai usor sa va vanda orice c...t.( s.n. ) Iar c.....l pe care il veti cumpara va fi obtinut de la prosti, platiti pe masura. Adica prost. Eleva porno este un exemplu.".
Dupa acest limbaj "pedagogic" dar considerat de unii sociologi invocati de un alt pedagog social ( Sebastian Bodu fost sef ANAF , cu celebrul lui mesaj catre tineri : "S-o facem legal" ) drept percutant pentru tanara generatie , nu putea lipsi nici lectia de morala ad-hoc a lupilor tineri cu referire la fauna prezenta dintotdeauna in cluburile de fite din Bucuresti si la naravurile specifice acestora :
" Nu va faceti modele din baietii de bani gata, din baietii de oras. Dupa treizeci si noua de ani le va ramane doar o lista lunga de femei. Or trofeele astea sunt trecatoare. Cand imbatranesti si trofeul tau va fi o baba. Dupa asta vine singuratatea. ".
" E timp si pentru iarba ( iarba este argoul pentru un drog - s.n. ), e timp si pentru tequilla. Acum insa trebuie sa invatati, pentru ca in curand nu va mai fi timp pentru asta, caci veti intra in viata adanc de tot, si e mai rau ca in jungla. Animalele au reguli nescrise. Oamenii au legi scrise."
Solutia artistului este una utopica si de inspiratie biblica in acelasi timp :
"Dati scrisoarea asta mai departe. Deveniti buni, mai buni, cei mai buni si raspanditi-va precum lacustele."
Pe scurt, cam atat a mai ramas acum din farmecul liceului si liceenilor de alta data si din revolutia morala preconizata utopic in anii `90.
2. "Revolutia morala ( ? ) pe Facebook"
Manifestul generatiei Facebook
http://standard.money.ro/articol_105585/manifestul_genera__iei_facebook___trezi__i_va__asta_nu_e_romania_noastra.html
 |
| Sursa : Business Standard |
Sub imaginea unei " tinere de 30 de ani " , eleganta domnisoara Alexandra Svet ( un simbol pentru o anumita parte a tineretului ca si eleganta doamna Elena Udrea pentru o anumita parte a Ministerului Turismului ) ne prezinta drept din fata unui zid de caramizi, ceva ce se doreste a fi "o noua revolutie sociala" . " Manifestul generatiei Facebook " , ne ofera un adevarat regal al mentalitatii "tinerei generatii" . Mai intai , autoarea ( sau autorii textului) , dupa celebrul aforism al lui Napoleon ( "daca vrei sa conduci un grup de oameni nu trebuie sa faci nimic altceva decat sa observi cu mare atentie directia in care vrea sa mearga si apoi sa te asezi drept in fruntea lor ! ") coaguleaza atent o stare de spirit prezenta cam pe toate forumurile si de fapt arhicunoscuta in Romania de peste 20 de ani :
DOUĂ ROMÂNII ! NU SE MAI POATE AŞA! SUNTEM MILIOANE DE ROMÂNI DEŞTEPŢI!!!
La aceasta situatie si stare de spirit, formuleaza si o alternativa mobilizatoare :
PENTRU O ROMÂNIE DE VULTURI, NU DE STRUŢI!
Toate acestea pornesc de la o realitate la fel de cunoscuta :
"Suntem blocaţi, inerţi, paralizaţi, privind la două Românii: România LOR - hoţii, corupţii, agramaţii, tupeiştii - şi România NOASTRĂ - a oamenilor cinstiţi, muncitori, pregătiţi, integri, capabili, tineri şi deştepţi."
Pe de alta parte, cei " cinstiţi, muncitori, pregătiţi, integri, capabili, tineri şi deştepţi" in viziunea Ioanei D Arc de pe Facebook ( cum o numeste Bussiness standard ) , sunt in primul rand " creierele vanate de marile companii multinationale", "cosmopoliţi, ştiu să negocieze/să muncească /să comunice într-un mediu internaţional, într-o piaţă globală " respectiv cei care se lupta cu " taskuri, deadline-uri, traininguri, clienţi dificili, bugete de mii de euro sau de milioane, previziuni, team buildinguri, PowerPointuri, şedinţe, stress ".
In al doilea rand, sunt " contabili, avocaţi, oameni din bănci, din agenţii de publicitate, din agenţii imobiliare, din agenţii de turism, din comerţ, din presă,întreprinzători privaţi, artişti, medici, scriitori ".
Pe cale de consecinta, solutia propusa de domnisoara in cauza este una radicala, de tip elitist ar zice carcotasii de serviciu daca nu cumva se gandesc direct la " guvernul de unicate" din 1991 al "tehnocratilor" domnului Petre Roman :
" Este nevoie de o mişcare a oamenilor deştepţi, tineri, cu atitudine, experţi în domeniul lor. "
Din nefericire, ceea ce domnisoara ne da generos cu dreapta , ne ia la fel de generos cu stanga , lasandu-ne complet in ceata cu privire la natura adversarului respectiv sistemul impotriva caruia ne chemase sa luptam :
" Dar cei mai mari duşmani pe care îi avem suntem noi înşine, nu sistemul contra căruia dorim să acţionăm ( sic ! ) "
Dupa impacarea cu sistemul impotriva caruia trebuia sa luptam , urmeaza prezentarea alternativei la situatia pe care de fapt nu vrem sa o schimbam :
"Avem un plan de organizare, avem un plan de finanţare, avem uşi deschise către marile centre politice şi financiare care caută în România un interlocutor nou "
Dupa acest moment al contemplatiei, cu o asemenea tactica si strategie de-a dreptul militara , se poate trece direct la actiune prin reactivarea demnitatii si barbatiei nationale. Intr-o maniera considerata fireasca pentru domnisoara in cauza, socanta pentru sensibilitatile culturale de alta data , dar ( se spera ) percutanta pentru tineretul caruia i se adreseaza , domnisoara formuleaza , fara prejudecati , o chemare foarte "virila" la lupta :
" Trebuie să facem o schimbare, este nevoie de o Mişcare a românilor cu balls şi cu coloană vertebrală! "
( din respect pentru sensibilitatile culturale de alta data nu putem traduce termenul englez... )
Scenariul de rezerva alocat celor care nu au aceste calitati ( si la limita tuturor romanilor vazuti drept struti ) ne arata ca domnisoara este in egala masura o admiratoare a pictorului Hieronymus Bosch ( "Gradina deliciilor" ) si o cititoare asidua a lui Freud ( studiile despre caracterul anal ) dar menajand in egala masura sensibilitatea celor care nu au aceste gusturi :
" Pentru o Românie de vulturi, nu de struţi (am ajuns nişte struţi, cu capul în nisip şi posteriorul la dispoziţia tuturor analfabeţilor - sper să nu vă simtiţi jigniţi de exprimarea plastică, este doar realitatea! )"
In consens cu noul trend din mass-media , imaginatia fara limite si fara inhibitii a domnisoarei trece de la particular la general si ne prezinta apoteotic intr-o " exprimare plastica " si intr-un limbaj democratic , respectiv accesibil tuturor categoriilor sociale (de exemplu : cetateni,politicieni, militari, politisti, interlopi, pesti,etc.) dezideratele acestei miscarii sociale vazuta ca o emancipare sexuala a Romaniei in mijlocul Europei :
"Pentru o Românie care să fie un player internaţional, nu c..va de centură a Europei".
Apoteotic, domnisoara confunda Romania si Internetul cu o cazarma sau cu un bordel iar cetatenii ,cititorii si potentialii ei sustinatori cu militarii sau clientii lor :
" Refuz să mai finanţez politicieni imbecili şi amante care sfidează o ţară întreagă. Nu aş avea nimic împotriva doamnelor apropiate preşedintelui ţării, dar când ele beneficiază de bugete de milioane de euro, printre care sunt şi banii mei, banii părinţilor mei, banii angajaţilor mei, am o mare problema. E un blowjob mult prea scump! "
( din respect pentru sensibilitatile culturale de alta data nu putem traduce termenul englez selectat de domnisoara Svet...)
Dupa acest limbaj absolut elevat domnisoara in cauza ne prezinta si proiectul ei managerial . "Idola forum" pentru domnisoara Svet in acest caz , sunt persoane ca cele de mai jos :
Problema cu adevarat hazlie este ca tinerii carora li se adreseaza aceast "manifest" vad si prin el , si prin domnisoara Svet, si prin idolii propusi , mult mai mult decat s-a estimat in proiectul acesta gandit "managerial" si prezentat intr-un limbaj de tip suburban , ca sa nu spunem XXX. Pentru ca domnisoara Svet primeste o replica naucitoare din partea Rezistentei Urbane ( un site cu nume parca predestinat ), respectiv de la un tanar , anonim din pacate, pentru ca spatiul oficial , din motive evidente, este deja confiscat :
"...grupul ei de Facebook avea 2000 de useri cand l-am accesat.
Intre timp, domnisoara a fost pe la 3 trusturi (Realitatea/Money Channel + ziarele trustului, Antena 3 + Jurnalul, B1 TV) si grupul de Facebook s-a marit la aproape 8000 de oameni.
Considerand ca in preajma alegerilor nimeni nu are loc la TV in prime-time, dar nimeni, chiar daca stai in cap in mijlocul Bv. Magheru, nu pot sa ma intreb decat cine i-a aranajat aparitiile.
Iata pe ce ma bazez.
1. La Realitatea-Catavencu a primit acoperire pe toate fronturile (Cotidianul, Realitatea TV, Catavencu, Money Chanel, si alte publicatii). Acolo si-a tinut discursul demagogic, inaltator si gol de continut. Singurul care a oferit o informatie despre ea a fost Costi Rogozanu, separat, pe blog.
2. La Antena 3 a aparut la sinteza zilei. In formatie completa, Ciutacu, Badea, Gadea si Stan s-au abitnut, vizibil jenati, sa taca in fata unor afirmatii pe care le-ar fi facut praf. Iarasi, singurele informatii reale despre tipa sunt la Ciutacu pe blog.
3. Pe grupul de Facebook se tot vorbeste despre crearea unui site platforma, pe care "cineva" il construieste si va fi o adevarata surpriza pentru "voi", sustinatorii. Insa sustinatorii nu stiu cine construieste site-ul. Iarasi, fenomen repetat aici.
Trebuie sa facem o paranteza pentru a detalia cine e Alexandra Svet. In varsta de vreo 30 de ani lucreaza ca PR-ista la Q Magazine, revista pentru High-Life-ul romanesc, si mai lucreaza si ca General Manager Pheonix Relocation Services care aduce expati inapoi in tara. In acceasi cladire cu Q magazine, avand, din cate stiu, acelasi actionariat.
Initial in manifestul ei propusa petru presedinte era, printre altii, si Floriana Jucan, director la Q Magazine si fosta iubita al "omului de afaceri" Gigi Kent. Floriana Jucan este bineinteles si sefa Alexandrei Svet.
4. No, acum vine partea interesanta. Uitati un citat din manifest:
Avem un plan de organizare, avem un plan de finantare, avem usi deschise catre marile centre politice si financiare care cauta in Romania un interlocutor nou. – este nevoie doar de oameni integri si capabili, dornici sa ia initiativa.
"Avem"? Cine, ea si Jucan? "Un plan de finantare"? "usi deschise catre marile centre politice si financiare"? Toate astea suna ciudat, dar mai putin ciudat daca citim un editorial din Ianuarie 2009 al Florianei Jucan din Q Magazine:
Se pregăteşte un nou partid? Cotidianul - 27 Ianuarie 2009 "
Sursa : http://www.rezistenta.net/2009/09/cine-e-in-spatelealexandrei-svet-se.html
" Solutia finala " propusa de domnisoara Svet este una logica in context dar care duce la ultimele consecinte exact ceea ce initial a criticat . Romania este privita ca o ...afacere si ca orice afacere trebuie condusa de "oamenii de afaceri" ( cu sau fara grade ...) , care , fie vorba intre noi , incepand cu "tehnocratii " domnului Roman , au adus-o exact unde este acum :
" Propun infiintarea unei Miscari a Corporatilor - oameni din banci, industrie, finante, firme de avocati, experti PR,intreprinzatori privati care au calitatile necesare sa scoata tara din criza "
Si ca dovada ca tinerii nu dorm, urmeaza si o replica a lor in alt registru :
"Asta nu e România voastră!
Replica la manifestul viral "Treziti-va! Asta nu e Romania NOASTRA!"
Sursa : http://redpelikan.blogspot.com/2009/09/asta-nu-e-romania-voastra.html
3. O vesela realitate ( pentru unii...). Si concluziile ei tragice ( pentru altii...).
Pentru un observator extern, realitatea romaneasca este una fascinanta . Am cunoscut cazul unui canadian ( relocat temporar ) care a venit la noi blazat, plictisit, asteptandu-si resemnat iesirea la pensie. In realitatea noastra , i-a revenit totul, inclusiv pofta de viata( "am trait la voi 2 ani si am intinerit cu 5. Aici fiecare zi si totul este o permanenta lupta si o permanenta aventura ! "). Dar, ca si in cazul teoriei relativitatii, pentru un observator intern sistemul de referinta are cu totul alte conotatii. Este un fapt trist , dar incontestabil, ca asistam la o adevarata deflatie a sistemului de valori al societatii romanesti. O tranzitie halucinanta spre nicaieri a instaurat starea de parabioza in intreg corpul social. Ceea ce trebuia sa aduca anul 1989 si ceea ce a incercat sa afirme miscarea din Piata Universitatii in 1990 se poate spune fara exagerare ca nu mai supravietuieste decat pe bloguri. Toate incercarile de normalizare a societatii romanesti au fost stopate si toate miscarile contestare au fost deturnate de la scopurilor lor initiale , pulverizate sau pur si simplu confiscate ceea ce ne-a dus din nou ( eterna reintoarcere !) la halucinantul nostru Caragiale cel ce visa in gluma o societate a tradarii generalizate care "iubeste tradarea dar uraste pe tradator " fara sa-si imagineze vreodata ca ceea ce a fost gluma unuia in aceasta zona crepusculara , poate deveni intr-o buna zi cosmarul tuturor.
luni, 14 septembrie 2009
Diagnosticul economic si politic. No comment.
Diagnosticul economic si politic.
Ultimii pe mapamond.
Dupa diagnosticul moral postat anterior, realitatea obiectiva si crunta trece din proprie initiativa inaintea analizei teoretice :
1. Un studiu al Forumului Economic Mondial a realizat un clasament pe baza performantelor a 133 de tari.
Conform studiului, Romania se afla :
...pe locul 112 la eficienta cheltuirii banului public.
...pe locul 117 la onestitatea criteriilor pe baza carora autoritatile iau decizii.
...pe locul 122 la nivelul taxarii.
...pe locul 128 la transparenta deciziilor guvernamentale.
...pe locul 129 in lume la calitatea drumurilor.
( Doar patru tari au drumuri mai proaste decat noi: Paraguay, Timorul de Est, Bosnia si Mongolia ) .
Sursa : http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-09-14&id=258507
2. Lista “rusinii”
Potrivit unui studiu realizat de EUObserver (http://euobserver.com/9/28657),
Romania este tara cu cea mai slaba activitate parlamentara din UE, alesii nostri nu au trimis niciun raspuns referitor la propunerile legislative venite de la Bruxelles, de la aderare incoace.
Sursa: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Politica/139413/Romania-din-nou-pe-lista-rusinii-UE.html
3. Clasa politica in sine :
"O sa ne ia naiba pe toti !"
Miron Mitrea
Sursa : ziarul Ziua, 15 septembrie, editia online
Ultimii pe mapamond.
Dupa diagnosticul moral postat anterior, realitatea obiectiva si crunta trece din proprie initiativa inaintea analizei teoretice :
1. Un studiu al Forumului Economic Mondial a realizat un clasament pe baza performantelor a 133 de tari.
Conform studiului, Romania se afla :
...pe locul 112 la eficienta cheltuirii banului public.
...pe locul 117 la onestitatea criteriilor pe baza carora autoritatile iau decizii.
...pe locul 122 la nivelul taxarii.
...pe locul 128 la transparenta deciziilor guvernamentale.
...pe locul 129 in lume la calitatea drumurilor.
( Doar patru tari au drumuri mai proaste decat noi: Paraguay, Timorul de Est, Bosnia si Mongolia ) .
Sursa : http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-09-14&id=258507
2. Lista “rusinii”
Potrivit unui studiu realizat de EUObserver (http://euobserver.com/9/28657),
Romania este tara cu cea mai slaba activitate parlamentara din UE, alesii nostri nu au trimis niciun raspuns referitor la propunerile legislative venite de la Bruxelles, de la aderare incoace.
Sursa: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Politica/139413/Romania-din-nou-pe-lista-rusinii-UE.html
3. Clasa politica in sine :
"O sa ne ia naiba pe toti !"
Miron Mitrea
Sursa : ziarul Ziua, 15 septembrie, editia online
duminică, 13 septembrie 2009
Diagnosticul unui occidental inteligent
Diagnosticul unui occidental inteligent asupra unei societati care refuza sa se priveasca in oglinda
" Istoria chinuita a Romaniei a determinat propagarea virtutii predominant prin intermediul familiei. Dar chiar si acei parinti hotarati a creste copii buni la suflet si integri din punct de vedere al caracterului sunt nevoiti sa constate ca dezideratul lor este greu de atins, data fiind influenta programelor tv asupra mintii si a bunului-gust.
Personal, cunosc cateva familii care au optat, in ultimii ani, pentru limitarea expunerii copiilor lor la cinismul si violenta verbala particulare celor mai multe posturi tv din Romania – o masura de precautie indubitabil necesara si binevenita. Din 1989 incoace, ne este dat tot mai des sa vedem progeniturile unor demnitari si/sau potentati locali preluand indeosebi cele mai abjecte caracteristici si inclinatii ale parintilor – vezi seria relatarilor despre faptele odraslei unui magistrat din Oltenia, a unui prefect de Bihor sau a unui politician bucurestean, fapte ce constau, de regula, din accidentarea grava sau chiar uciderea unor pietoni nevinovati, din incaierari si scandaluri in baruri sau restaurante etc.
Oricine introduce cuvintele "smecher" sau "tupeist" intr-un motor de cautare romanesc va avea parte de infinit de multe asocieri cu varii politicieni. Nu acelasi lucru se intampla atunci cand sunt introduse cuvintele-cheie "virtute" sau "integritate". Absenta unor modele de referinta la capitolul virtuti individuale sau institutionale in viata publica a condus la geneza unei suspiciuni de-a dreptul corozive, particulare mai degraba societatilor rurale. "
Tara intreaga se afla, peremptoriu, in pericol, avand in vedere ca integritatea lipseste cu desavarsire la nivel de conducere, in timp ce la nivelul cetateanului de rand domnesc cinismul si disperarea."
Tom Gallagher
Sursa : http://www.romanialibera.ro/a164725/sabia-boanta-a-virtutii.html
...si tot acolo, Armaghedonul din spatiul virtual :
arras: -
Luni, 14 Septembrie 2009 11:42
.....Tom Gallagher, ...pana acum ne invata cat de onest si bine intentionat e Basescu si cat de capabila este Duduia Elena Udrea ! Acum, cand nu mai are argumente, se "deplaseaza" in alte sfere ale "politicului", unde, de asemenea, ne da lectii ! ............
verat: aratatul cu degetul
Luni, 14 Septembrie 2009 11:28
Domnule 'Profesor' am incecat aceeasi cautare pe google.co.uk. Pagini ale partidelor britanice nu mi-au sarit in ochi. Daca tot e vorba despre onestitate intelectuala, mai ganditi-va la metodele de cercetare pe care le-ati folosit in cartile dv. scrise pentru un public academic. Nu prea sar in ochi pentru onestitate intelectuala. Fictiune sociologica a unei societati uniforme, calitatea scazuta a 'discourse analysis' pe care o folositi, etc . Cred ca mai degraba veti si Dv un ciolanas de ros, ca de aratat deconstructivist cu degetul e mult mai simplu decat orice constructie
Joe Doe: Ca sa fie totul clar,...
Luni, 14 Septembrie 2009 00:44
Dreptate aveti domnule Gallagher. Pentru a fi si mai corect in definitia cuvantului "smecher", puteti deschide dexonline si veti gasi urmatoarele echivalente: smecher=sarlatan; iar sarlatan=escroc ! Aplicand logica matematica : Daca A=B iar B=C, atunci si A=C; Cu alte cuvinte: smecher=escroc! Si uite-asa dle Gallagher, a ajuns o tara sa fie condusa de sociopati (din pacate nu-i gluma chiar deloc) Numai bine in rest,
Delawari: Felicitari, domnule Gallagher !
Luni, 14 Septembrie 2009 00:23
Un articol scris cu minte si suflet pentru romani si in locul caricaturilor de universitari romani. Ati merita sa fiti numit cetatean de onoare al acestei tari dar tragedia este ca nu se stie cine ar merita si ar indrazni sa vi-l inmaneze !
" Istoria chinuita a Romaniei a determinat propagarea virtutii predominant prin intermediul familiei. Dar chiar si acei parinti hotarati a creste copii buni la suflet si integri din punct de vedere al caracterului sunt nevoiti sa constate ca dezideratul lor este greu de atins, data fiind influenta programelor tv asupra mintii si a bunului-gust.
Personal, cunosc cateva familii care au optat, in ultimii ani, pentru limitarea expunerii copiilor lor la cinismul si violenta verbala particulare celor mai multe posturi tv din Romania – o masura de precautie indubitabil necesara si binevenita. Din 1989 incoace, ne este dat tot mai des sa vedem progeniturile unor demnitari si/sau potentati locali preluand indeosebi cele mai abjecte caracteristici si inclinatii ale parintilor – vezi seria relatarilor despre faptele odraslei unui magistrat din Oltenia, a unui prefect de Bihor sau a unui politician bucurestean, fapte ce constau, de regula, din accidentarea grava sau chiar uciderea unor pietoni nevinovati, din incaierari si scandaluri in baruri sau restaurante etc.
Oricine introduce cuvintele "smecher" sau "tupeist" intr-un motor de cautare romanesc va avea parte de infinit de multe asocieri cu varii politicieni. Nu acelasi lucru se intampla atunci cand sunt introduse cuvintele-cheie "virtute" sau "integritate". Absenta unor modele de referinta la capitolul virtuti individuale sau institutionale in viata publica a condus la geneza unei suspiciuni de-a dreptul corozive, particulare mai degraba societatilor rurale. "
Tara intreaga se afla, peremptoriu, in pericol, avand in vedere ca integritatea lipseste cu desavarsire la nivel de conducere, in timp ce la nivelul cetateanului de rand domnesc cinismul si disperarea."
Tom Gallagher
Sursa : http://www.romanialibera.ro/a164725/sabia-boanta-a-virtutii.html
...si tot acolo, Armaghedonul din spatiul virtual :
arras: -
Luni, 14 Septembrie 2009 11:42
.....Tom Gallagher, ...pana acum ne invata cat de onest si bine intentionat e Basescu si cat de capabila este Duduia Elena Udrea ! Acum, cand nu mai are argumente, se "deplaseaza" in alte sfere ale "politicului", unde, de asemenea, ne da lectii ! ............
verat: aratatul cu degetul
Luni, 14 Septembrie 2009 11:28
Domnule 'Profesor' am incecat aceeasi cautare pe google.co.uk. Pagini ale partidelor britanice nu mi-au sarit in ochi. Daca tot e vorba despre onestitate intelectuala, mai ganditi-va la metodele de cercetare pe care le-ati folosit in cartile dv. scrise pentru un public academic. Nu prea sar in ochi pentru onestitate intelectuala. Fictiune sociologica a unei societati uniforme, calitatea scazuta a 'discourse analysis' pe care o folositi, etc . Cred ca mai degraba veti si Dv un ciolanas de ros, ca de aratat deconstructivist cu degetul e mult mai simplu decat orice constructie
Joe Doe: Ca sa fie totul clar,...
Luni, 14 Septembrie 2009 00:44
Dreptate aveti domnule Gallagher. Pentru a fi si mai corect in definitia cuvantului "smecher", puteti deschide dexonline si veti gasi urmatoarele echivalente: smecher=sarlatan; iar sarlatan=escroc ! Aplicand logica matematica : Daca A=B iar B=C, atunci si A=C; Cu alte cuvinte: smecher=escroc! Si uite-asa dle Gallagher, a ajuns o tara sa fie condusa de sociopati (din pacate nu-i gluma chiar deloc) Numai bine in rest,
Delawari: Felicitari, domnule Gallagher !
Luni, 14 Septembrie 2009 00:23
Un articol scris cu minte si suflet pentru romani si in locul caricaturilor de universitari romani. Ati merita sa fiti numit cetatean de onoare al acestei tari dar tragedia este ca nu se stie cine ar merita si ar indrazni sa vi-l inmaneze !
Statul-jandarm versus cetateanul-infractor
Statul-jandarm versus cetateanul-infractor
O stire cotidiana ne prezinta "in vivo" mentalitatea si comportamentul autoritatilor romanesti si modul in care inteleg sa aplice aici ( in goana dupa amenzi si vanatoarea de oameni ) ce fac altii pe alte meleaguri, altfel :
"Politia controalelor medicale
Ion Bazac, ministrul Sanatatii, a anuntat, ieri, la Targu Mures, ca, de la 1 ianuarie 2010, va institui o "politie a concediilor medicale". Metoda nu este una inovativa, ci se aplica, cu succes, in Italia, fata de cei care isi iau concediu medical. Adica ministrul va trimite politia sa-i verifice pe cei care au concedii medicale daca sunt acasa, in caz contrar "mincinosii" urmand sa fie amendati."
Sursa : http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-09-12&id=258487
In acelasi ziar, un comentariu de la sursa al unui cetatean care a trait pe pielea lui ce fac autoritatile italiene in acest caz amendeaza cu umor , dar fara drept de apel, logica unui ministru care are nevoie de politisti ca sa faca ordine in sistemul civil pe care il conduce de drept :
" silvia178 (...@yahoo.com, IP: 78.134.17...)
2009-09-13 08:38
Cum politia?
Ha ha, care politie?!!!! Locuiesc in Italia si am avut de doua ori ocazia sa primesc acasa controlul cand am avut concediu medical. Controlul vine ori la cererea angajatorului, ca sa-si controleze angajatul, si in cazul acesta plateste sute de euro pentru asta, fie vine direct la initiativa celui care plateste concediul medical adica ministerul sanatatii.
Din cate tin eu minte cei care mi-au venit la usa erau medici care m-au si consultat sa vada daca pot incepe serviciul dupa ce termin concediul medical sau daca sa mi-l prelungeasca. Deci nici urma de politie. Erau medici ai institutiei INPS. Si veneau in control ca sa stie daca plateste concediul medical sau nu. Nici vorba nu era ca te amendeaza. Si chiar daca nu te gaseste acasa, iti lasa o instiintare prin care in termen de atatea ore de la vizita te poti prezenta la ei la birou cu justificarea absentei de la domiciliu. Poate ai fost sa-ti cumperi medicamentele de pe reteta de la medic. Sau locuiesti singur si nu ai mancare in casa. Bolnav nu inseamna doar sa zaci la pat, ci inseamna ca ai dureri de spate foarte mari si nu mai poti ridica greutatile de la munca sau nu te poti apleca. Dar doate astea nu le judeca "domnii" din sistemul sanitar romanesc. Adica eu imi iau concediu medical doar daca am cazut mort la pat? Pai atunci imi cumpar direct cosciug, nu mai iau concediu medical.
Auzi la ei, sa te amendeze daca nu te gaseste acasa. Apropos! In Italia orele de vizita ale medicilor (atentie, medici nu politisti) la domiciliu sunt intre 10-12 dimineata si 17-19 dupa amiaza."
sâmbătă, 12 septembrie 2009
Modele sociale contemporane ?!
Modele sociale contemporane ?!
De curand a avut loc o dezbatere TV unde s-a mai depasit o limita :
"Nicolicea: Auziti, ati luat apararea coruptilor pe blog in momentul in care am facut un proiect de lege.
Andreea Cretulescu: Aveti grija ceea ce afirmati...
Nicolicea: Uitati-va pe blogul Andreei Cretulescu ca sa va lamuriti cu cine aveti de-a face. (...) Toata presa m-a laudat cu exceptia dumitale care ti-ai permis sa ma critici ca asa te-a crescut ma-ta....
Andreea Cretulescu: Va rog sa parasiti studioul!"
Deputatul PSD a refuzat sa paraseasca platoul emisiunii, astfel incat echipa Realitatea TV s-a vazut nevoita sa o incheie cu zece minute mai devreme."
Sursa : http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-09-12&id=38381
Furia domnului Nicolicea a fost declansata de textul ( si persoana ) de mai jos :
"Nicolicea scapa averile deputatilor de confiscare
În bancile Parlamentului si-a facut loc un fel de bufon cu pretentii de mare jurist, care printr-o singura virgula sau amendament distruge ceea ce altii încearca sa construiasca în ani. Se numeste Eugen Nicolicea, este un deputat ales pe liste (evident!) în judetul Mehedinti si reprezinta PSD. Este cel care a reusit sa modifice Codul de procedura penala, astfel încât jurnalistii care difuzeaza casete gen „Remes“ sa ajunga în închisoare, iar gainarii sa primeasca cam aceeasi pedeapsa cu cei care fura aproximativ 10 milioane de euro(s.n.). Când nu face legi pentru infractori, dl Nicolicea se joaca cu ziaristii care nu-i aduc omagii. A ramas în sertarele penibilului momentul când dl deputat s-a plimbat printr-o sala de conferinta pentru a strânge semnaturi de la ziaristii care si-ar dori ca el sa „depuna un proiect de lege care sa premieze cu 1.000 de euro jurnalistii care transmit informatii false“. Ideea i-a venit dupa ce a citit articolele scrise despre modificarile sale la Codul de procedura penala."
Sursa : http://realitatea.net/blog/andreeacretulescu/2008/03/14/nicolicea-scapa-averile-deputatilor-de-confiscare/
Articolul complet : http://www.gardianul.ro/2008/03/14/editorial-c27/nicolicea_scapa_averile_deputatilor_de_confiscare-s110770.html
De curand a avut loc o dezbatere TV unde s-a mai depasit o limita :
"Nicolicea: Auziti, ati luat apararea coruptilor pe blog in momentul in care am facut un proiect de lege.
Andreea Cretulescu: Aveti grija ceea ce afirmati...
Nicolicea: Uitati-va pe blogul Andreei Cretulescu ca sa va lamuriti cu cine aveti de-a face. (...) Toata presa m-a laudat cu exceptia dumitale care ti-ai permis sa ma critici ca asa te-a crescut ma-ta....
Andreea Cretulescu: Va rog sa parasiti studioul!"
Deputatul PSD a refuzat sa paraseasca platoul emisiunii, astfel incat echipa Realitatea TV s-a vazut nevoita sa o incheie cu zece minute mai devreme."
Sursa : http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-09-12&id=38381
Furia domnului Nicolicea a fost declansata de textul ( si persoana ) de mai jos :
"Nicolicea scapa averile deputatilor de confiscare
În bancile Parlamentului si-a facut loc un fel de bufon cu pretentii de mare jurist, care printr-o singura virgula sau amendament distruge ceea ce altii încearca sa construiasca în ani. Se numeste Eugen Nicolicea, este un deputat ales pe liste (evident!) în judetul Mehedinti si reprezinta PSD. Este cel care a reusit sa modifice Codul de procedura penala, astfel încât jurnalistii care difuzeaza casete gen „Remes“ sa ajunga în închisoare, iar gainarii sa primeasca cam aceeasi pedeapsa cu cei care fura aproximativ 10 milioane de euro(s.n.). Când nu face legi pentru infractori, dl Nicolicea se joaca cu ziaristii care nu-i aduc omagii. A ramas în sertarele penibilului momentul când dl deputat s-a plimbat printr-o sala de conferinta pentru a strânge semnaturi de la ziaristii care si-ar dori ca el sa „depuna un proiect de lege care sa premieze cu 1.000 de euro jurnalistii care transmit informatii false“. Ideea i-a venit dupa ce a citit articolele scrise despre modificarile sale la Codul de procedura penala."
Sursa : http://realitatea.net/blog/andreeacretulescu/2008/03/14/nicolicea-scapa-averile-deputatilor-de-confiscare/
Articolul complet : http://www.gardianul.ro/2008/03/14/editorial-c27/nicolicea_scapa_averile_deputatilor_de_confiscare-s110770.html
marți, 8 septembrie 2009
Harta clanurilor din Romania
Harta clanurilor nu dintr-o tara halucinanta ci din Romania reala
"Romania este o tara sigura"
Nicoleta Savin, jurnalist
Un fost prim-ministru ( actualmente "liberal" ) in vizita la domnu` Bercea Mondialu` // Un sef al Politiei ( actualmente "pensionar" ) in vizita la un " dusman de clasa "
Sursa 1 : http://www.ziua.ro/pics/2009/09/08/1252345363.jpg
Sursa 2 : http://ro.altermedia.info/images/solojan-scrasnet-si-bercea-mondial.png
Sursa 3 : http://www.ziua.ro/pics/2009/08/17/1250486069.jpg
" Noul proiect de Cod Penal asimileaza infractiunea de colectare de "taxa de protectie" - oricum greu de probat si protejata cu un zid al tacerii - cu "santajul" (art. 207 C.P.), dar multi dintre cunoscatorii fenomenului considera ca cele doua infractiuni ar trebui judecate separat. Prin neincriminarea separata a "taxei de protectie", este salvata crima organizata, care va ramane mereu ascunsa in spatele santajistilor de colt de strada."
Sursa : http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-09-08&id=258241
" Bercea Mondialu' s-a inrudit de-a lungul timpului cu mai multi actori de pe scena politica romaneasca. El are 9 copii, 7 baieti si 2 fete carora le-a ales nasi celebrii.
Printre ei figureaza si Theodor Stolojan - unul dintre liderii importanti ai PD-L. Stolojan l-a botezat pe Printisor, fiul lui Bercea Mondialu'. Pe lista nasilor lui Bercea Mondialu' mai figureaza judecatoarea Maria Huza si Gabi Diaconu, fost vicepriamar al Slatinei, actual consilier judetean."
Sursa :http://www.romaworld.ro/politic/bercea-mondial-a-fost-uns-presedintele-tuturor-romilor.html
N.B. Dar ce ne facem daca acesta este numai varful aisbergului ?! Daca mai adaugam pe aceasta prezentare si harta clanurilor aferente criminalitatii "economico-financiare" ( nu mai vorbim de alte "structuri" mai vechi sau mai noi... ) cum se spunea in limbajul de lemn de altadata, ne putem intrebarea cam ce loc mai ramane pe aceasta harta a batelor, nefericitilor cetateni romani platitori de taxe si impozite "intr-o tara sigura ", cetateni "prosti" de pe urma carora traiesc toti "desteptii".
 |
| http://www.gandul.info/stiri/harta-clanurilor-interlope-din-romania-vezi-cine-este-stapan-in-orasul-tau-8064561 |
"Romania este o tara sigura"
Nicoleta Savin, jurnalist
Un fost prim-ministru ( actualmente "liberal" ) in vizita la domnu` Bercea Mondialu` // Un sef al Politiei ( actualmente "pensionar" ) in vizita la un " dusman de clasa "
Sursa 1 : http://www.ziua.ro/pics/2009/09/08/1252345363.jpg
Sursa 2 : http://ro.altermedia.info/images/solojan-scrasnet-si-bercea-mondial.png
Sursa 3 : http://www.ziua.ro/pics/2009/08/17/1250486069.jpg
" Noul proiect de Cod Penal asimileaza infractiunea de colectare de "taxa de protectie" - oricum greu de probat si protejata cu un zid al tacerii - cu "santajul" (art. 207 C.P.), dar multi dintre cunoscatorii fenomenului considera ca cele doua infractiuni ar trebui judecate separat. Prin neincriminarea separata a "taxei de protectie", este salvata crima organizata, care va ramane mereu ascunsa in spatele santajistilor de colt de strada."
Sursa : http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-09-08&id=258241
" Bercea Mondialu' s-a inrudit de-a lungul timpului cu mai multi actori de pe scena politica romaneasca. El are 9 copii, 7 baieti si 2 fete carora le-a ales nasi celebrii.
Printre ei figureaza si Theodor Stolojan - unul dintre liderii importanti ai PD-L. Stolojan l-a botezat pe Printisor, fiul lui Bercea Mondialu'. Pe lista nasilor lui Bercea Mondialu' mai figureaza judecatoarea Maria Huza si Gabi Diaconu, fost vicepriamar al Slatinei, actual consilier judetean."
Sursa :http://www.romaworld.ro/politic/bercea-mondial-a-fost-uns-presedintele-tuturor-romilor.html
N.B. Dar ce ne facem daca acesta este numai varful aisbergului ?! Daca mai adaugam pe aceasta prezentare si harta clanurilor aferente criminalitatii "economico-financiare" ( nu mai vorbim de alte "structuri" mai vechi sau mai noi... ) cum se spunea in limbajul de lemn de altadata, ne putem intrebarea cam ce loc mai ramane pe aceasta harta a batelor, nefericitilor cetateni romani platitori de taxe si impozite "intr-o tara sigura ", cetateni "prosti" de pe urma carora traiesc toti "desteptii".
miercuri, 2 septembrie 2009
Arta Conversatiei
Arta Conversatiei
( Andrei Plesu versus Dan Puric )
Motto
" O insulta verbala echivaleaza cu un pumn "
( Dintr-un manual canadian de comunicare interpersonala in industrie )
Fragmentul care urmeaza mai jos este citat dintr-un interviu foarte interesant al domnului Andrei Plesu publicat in ziarul "Adevarul". Cu aceasta ocazie aflam ca eticheta de "legionar" ( pe langa multe alte etichete... ) este actuala si poate fi inca "aplicata" unui artist si unui om de cultura de catre un fost ministru al culturii aflat in functie exact in momentul de gratie in care minerii cautau prin Bucuresti "legionarii" . Minerii nu i-au gasit atunci, si au recunoscut cu fair-play acest lucru dar, dupa atatia ani, domnul Plesu i-a localizat in sfarsit. Acum.
„Aş fi aşteptat să-l văd mai smerit pe Dan Puric”
" Cum vedeţi discursul lui Dan Puric?
Am scris ceva la un moment dat despre el, fără să-l numesc ( s.n.), şi mi s-a spus că sunt invidios. Eu îl admir pe Dan Puric ca actor. E un artist de top. Din păcate, se întâmplă şi cu el ce se întâmplă cu mulţi alţii. Ca să fiu pedant, aş spune că avem de a face cu o problemă de logică a autorităţii. Există un câmp de competenţă pentru fiecare, şi cine iese din acest câmp îşi pierde şi competenţa şi autoritatea.
Dacă te duci la Einstein, care e o autoritate, şi îl întrebi cum trebuie să fie femeia ideală, rişti să auzi o tâmpenie, sau o platitudine. Nu înseamnă că, dacă eşti un matematician sau un fizician genial, te pricepi la orice altceva. Dacă îl întrebi pe Kant despre căsătorie, s-ar putea să-ţi dea un răspuns idiot, sau să nu ştie ce să spună. Domnul Dan Puric a ieşit din sfera unde este cu adevărat competent, înalt competent. A făcut un sindrom de guru.
Părerea mea sinceră este că el nu este pregătit pentru acest rol, din două motive. Unu: se simte indecent de bine în el, iar asta se vede din mica pompă profetică a discursului. Doi: n-are cultură suficientă, iar asta se vede din modul cum dă citate. Citatul este nemilos. Felul cum citezi te dezbracă. Regula e să nu citezi mai mult decât citeşti.
Şi Nicolae Iorga făcea gafe monumentale...
Domnule Rădulescu, să ne liniştim puţin! A-l compara pe Iorga cu Puric e ca şi cum l-am compara... pe Iorga cu Puric. Problema domnului Puric e că recurge la citate ca la o ornamentică neasimilată. Am cunoscut un om care avea întotdeauna cu el un carneţel în care nota citate. Îi plăcea să le colecţioneze.
Cum auzea o vorbă, scotea carneţelul şi o scria. Invocai un pasaj din Brecht şi-l auzeai: „Cum aţi spus? Staţi să notez!“ Apoi, cu prima ocazie, zicea: „Cum spunea Bertholt Brecht...“. Dar era un citat care nu trecuse prin el. Domnul Puric recurge frecvent, atât cât l-am urmărit, la nume, probleme şi concepte despre care nu are decât o informaţie de dicţionar, sau din auzite. Nu poţi scoate din pălărie, una-două, pe Toma din Aquino, pe Ambroise Paré, sau pe Platon, dacă nu ai avut cu ei un comerţ cât de cât consistent. Eu unul nu înţeleg de ce face asta domnul Puric. În termeni creştini, i-aş vorbi de „slavă deşartă”: vrea să pară altceva decât este.
La cât e de inteligent şi de angajat spiritual, aş fi aşteptat să-l văd mai smerit, mai aproape de discursul unui mărturisitor decât de acela al unui gânditor amator. Dar mai e ceva: domnul Puric a adoptat o strategie pedagogică riscantă. Când vrei să educi pe cineva, nu începi prin a-l flata. Dacă vrei ca cineva să înveţe ceva, nu-i spui mereu că n-are nimic de învăţat. Or, domnul Puric încurajează un soi de legendarizare arbitrară a naţiunii, din care rezultă că ea frizează desăvârşirea. Atunci la ce bun s-o mai dăscăleşti? Suntem unici, persecutaţi de tot mapamondul, singurii creştini adevăraţi, speranţa lumii, gloria speciei! Asta e gândire de tip Becali. Domnul Puric n-ar trebui să facă posibile asemenea analogii.
Unii se grăbesc să-l acuze că e legionar...
E, şi aceasta, o analogie, pe care domnul Puric ar trebui să ştie să o evite, căci nu e chiar onorantă. Nu mai spun că au fost legionari şi legionari. Unii mai deştepţi, unii mai din topor. Dar în materie doctrinară (de fapte nu mai vorbim!), şi proştii şi deştepţii au fost capabili de enormităţi. Retori ai vanităţii naţionale, ei erau, tocmai prin asta, foarte ne-români: românii au ceva mai mult umor şi, în orice caz, n-au gustul extatic al morţii.
La Atheneu, unde îşi ţine domnul Puric conferinţele, vin, totuşi, şi oameni care simt nevoia de adevăr...
Nevoia aceasta există, cu siguranţă. Probabil că Biserica, care ar trebui să livreze acest tip de discurs în limitele firescului, n-o face îndestulător, sau, când o face, nu convinge. Cazul Puric este al unui om care şi-a asumat ceva pe care nu-l face cine trebuie: nici instituţia care trebuie, nici personajul. Admiraţia mea pentru el ca actor rămâne însă neschimbată. Mai mult: cred că prin arta lui face mult mai bine ceea ce vrea să facă prin discursul lui public. Şi regret sincer că insistă pe un drum cu atât mai smintitor cu cât e mai aplaudat. Ce-o să facă? O să mai publice încă o carte.
Prea multe nu o să mai publice, pentru că se mişcă într-un registru de idei destul de previzibil. Nu-l văd făcând studii de teologie. Îmi pare pur şi simplu rău. Ar mai fi de spus şi altceva: conştient sau nu, domnul Puric îl imită, ca impostaţie, ca formulistică, pe Petre Ţuţea, care însă era originalul, nu era o copie. Dar Petre Ţuţea era un om foarte cultivat şi de un umor extraordinar. Ce e uimitor la Puric este că în actorie e plin de haz, iar în „omiletica” lui e sumbru. Petre Ţuţea e citat mereu acum de unii adulatori fanatici, într-o variantă care te face să crezi că era un apucat. Or, dacă stăteai cu el la taclale, observai cum tot ce spunea căpăta un „comentariu de subsol” relativizant.
Când, în anchetă, declara vertiginos: „Sunt, înainte de toate, român, ortodox şi militarist. Trebuie să ne înmulţim ca sardelele, să îi lichidăm pe ruşi pentru că n-au ce căuta în Europa şi fiecare babă română să mulgă vaca cu cască militară pe cap!“, Petre Ţuţea ştia că joacă şarja ultimă, enormul. În sinea lui, râdea homeric. Dan Puric are aerul că rosteşte fraze asemănătoare, luându-le, candid, în serios, până la ultimul detaliu."
Sursa: http://www.adevarul.ro/articole/andrei-plesu-n-am-sa-mai-apuc-un-alt-chip-al-acestei-tari.html
Viziunea domnului Plesu asupra viziunii domnului Puric exprima intr-un mod foarte elegant idei nu foarte elegante deoarece domnul Plesu urmeaza in acest caz o logica ideologica familiara inca multora. De aceea, principiile "Artei Conversatiei" sintetizate pe Internet de un anonim dintr-o alta realitate spirituala, raman inca extraterestre societatii romanesti unde daramarea interlocutorului "cu vorba, cu gandul sau cu fapta" recte cu pistolul, ranga, ciocanul, bâta, pumnul, palma, injuratura si insulta ( atunci cand mitocania si nesimtirea par insuficiente...) sunt o practica sociala curenta si foarte eficienta in " convingerea " interlocutorului si transarea disputelor din campul social. Pe de alta parte, asa cum domnul Puric are adepti ( cam multi dupa parerea filosofului ) " pe un drum cu atât mai smintitor cu cât e mai aplaudat " si domnul Plesu are admiratori ( de care nu stie inca si poate ca nici ei nu stiu ca au devenit... ) cu mult mai putini decat domnul Puric "pe un drum nesmintitor si neaplaudat" dar cu mult mai virulenti decat toti adeptii domnului Puric la un loc. Ori ceea ce domnul Plesu nu ar putea sa spuna niciodata decat la un nivel platonic datorita constrangerilor culturale inevitabile , adeptii nestiuti ai elitismului cultural o spun cu toata candoarea chiar daca nu stiu si nu le pasa de unde vine. Mai jos avem un asemenea exemplu care ne arata clar unde ne poate poate duce un anumit "elitism de fiţe " si cam ce ne poate rezerva noul trend si , cine stie, poate chiar viitorul....
"Delir…
@20 March 09 · 10 Comments
Concluzii
Hiperreligiozitatea sa este, cel mai probabil, o manifestare a unei patologii a lobului temporal. Dar să nu intrăm în detalii tehnice. Există două probleme asupra cărora voi atrage atenţia: 1) boala domnului Puric este complicată cu delir şi 2) Dan Puric pare de-a dreptul seducător şi cultivat, pentru spectatorul neavizat. Discursul său patetic, o combinaţie de naţionalism de secol XIX şi teleevanghelism neoprotestant din Midwest-ul SUA, prinde în mod surprinzător la public.
Amestecul de citate biblice, citate din Petre Ţuţea, conspiraţii malefice şi profunda admiraţie pentru ţăranul-român-atemporal-superdotat-intelectual, reprezintă conţinutul delirului acestui măscărici cu veleităţi de profet naţional. În secolul XXI chiar nu ne putem rupe de trecutul profund rural? Nu. Pentru că încă avem o mentalitate “eminamente agrară”. Românul încă proslăveşte virtuţile poşircii “naturale”, făcută “la ţară”, iar vinul de podgorie e privit drept un rău necesar pe care îl cumpără la restaurant doar ca să-şi acorde un aer aristocratic. În acest context e uşor de înţeles de ce “delirul puricos” electrizează atâţia imbecili. El satisface nevoia de parvenitism intelectual a ignorantului, lăsând intactă imaginea ţăranului, iar ţăranul devine modelul universal pentru românul actual.
Dan Puric creează o prăpastie între modernitate şi România şi leagă cele două maluri printr-o punte de funie, la capătul căreia el veghează înarmat cu o foarfecă şi cu Biblia. Ce bine că există cineva care să ne spună “Cine suntem”! E oarecum ironică atenţia pe care i-o acordă televiziunile acestui mim, când singurele dialoguri pe care ar trebui să le aibă el sunt cele cu medicul psihiatru."
Sursa : http://thinkingoffcenter.wordpress.com/page/2/
Concluzii
Proştii au permanent nevoie de duşmani. Acest fapt îi defineşte, deoarece le motivează existenţa şi simplifică realitatea, deoarece realitatea este prea complexă pentru minţile simple. Fanii Zeitgeist mă vor considera imperialist fascist. Ortodocşii mă vor considera comunist şi satanist. Ca să fie împăcate ambele tabere mă simt nevoit să declar:
"Sunt un jidan-fascist, un comunist-francmason şi un imperialist-satanist. "
F- Raptor, 25 ani, absolvent de medicina "
Sursa : http://thinkingoffcenter.wordpress.com/
De la negarea trecutului prin "elitismul de fite" si de acolo pana la o "revolutie de fiţe" nu mai este decat un pas . Care a fost deja facut. Urmatoarea postare va arata si cum. Dar pana atunci putem intelege cat de valabil ramane pentru romani avertismentul lui Aristotel : "Fizica, teme-te de metafizica" daca avem in vedere un text uluitor scris se pare de un responsabil legal al culturii romanesti (http://www.badin.ro/2009/09/exclusiv-o-poveste-porno-semnat-hr-patapievici--in.html )
( Andrei Plesu versus Dan Puric )
Motto
" O insulta verbala echivaleaza cu un pumn "
( Dintr-un manual canadian de comunicare interpersonala in industrie )
Fragmentul care urmeaza mai jos este citat dintr-un interviu foarte interesant al domnului Andrei Plesu publicat in ziarul "Adevarul". Cu aceasta ocazie aflam ca eticheta de "legionar" ( pe langa multe alte etichete... ) este actuala si poate fi inca "aplicata" unui artist si unui om de cultura de catre un fost ministru al culturii aflat in functie exact in momentul de gratie in care minerii cautau prin Bucuresti "legionarii" . Minerii nu i-au gasit atunci, si au recunoscut cu fair-play acest lucru dar, dupa atatia ani, domnul Plesu i-a localizat in sfarsit. Acum.
„Aş fi aşteptat să-l văd mai smerit pe Dan Puric”
" Cum vedeţi discursul lui Dan Puric?
Am scris ceva la un moment dat despre el, fără să-l numesc ( s.n.), şi mi s-a spus că sunt invidios. Eu îl admir pe Dan Puric ca actor. E un artist de top. Din păcate, se întâmplă şi cu el ce se întâmplă cu mulţi alţii. Ca să fiu pedant, aş spune că avem de a face cu o problemă de logică a autorităţii. Există un câmp de competenţă pentru fiecare, şi cine iese din acest câmp îşi pierde şi competenţa şi autoritatea.
Dacă te duci la Einstein, care e o autoritate, şi îl întrebi cum trebuie să fie femeia ideală, rişti să auzi o tâmpenie, sau o platitudine. Nu înseamnă că, dacă eşti un matematician sau un fizician genial, te pricepi la orice altceva. Dacă îl întrebi pe Kant despre căsătorie, s-ar putea să-ţi dea un răspuns idiot, sau să nu ştie ce să spună. Domnul Dan Puric a ieşit din sfera unde este cu adevărat competent, înalt competent. A făcut un sindrom de guru.
Părerea mea sinceră este că el nu este pregătit pentru acest rol, din două motive. Unu: se simte indecent de bine în el, iar asta se vede din mica pompă profetică a discursului. Doi: n-are cultură suficientă, iar asta se vede din modul cum dă citate. Citatul este nemilos. Felul cum citezi te dezbracă. Regula e să nu citezi mai mult decât citeşti.
Şi Nicolae Iorga făcea gafe monumentale...
Domnule Rădulescu, să ne liniştim puţin! A-l compara pe Iorga cu Puric e ca şi cum l-am compara... pe Iorga cu Puric. Problema domnului Puric e că recurge la citate ca la o ornamentică neasimilată. Am cunoscut un om care avea întotdeauna cu el un carneţel în care nota citate. Îi plăcea să le colecţioneze.
Cum auzea o vorbă, scotea carneţelul şi o scria. Invocai un pasaj din Brecht şi-l auzeai: „Cum aţi spus? Staţi să notez!“ Apoi, cu prima ocazie, zicea: „Cum spunea Bertholt Brecht...“. Dar era un citat care nu trecuse prin el. Domnul Puric recurge frecvent, atât cât l-am urmărit, la nume, probleme şi concepte despre care nu are decât o informaţie de dicţionar, sau din auzite. Nu poţi scoate din pălărie, una-două, pe Toma din Aquino, pe Ambroise Paré, sau pe Platon, dacă nu ai avut cu ei un comerţ cât de cât consistent. Eu unul nu înţeleg de ce face asta domnul Puric. În termeni creştini, i-aş vorbi de „slavă deşartă”: vrea să pară altceva decât este.
La cât e de inteligent şi de angajat spiritual, aş fi aşteptat să-l văd mai smerit, mai aproape de discursul unui mărturisitor decât de acela al unui gânditor amator. Dar mai e ceva: domnul Puric a adoptat o strategie pedagogică riscantă. Când vrei să educi pe cineva, nu începi prin a-l flata. Dacă vrei ca cineva să înveţe ceva, nu-i spui mereu că n-are nimic de învăţat. Or, domnul Puric încurajează un soi de legendarizare arbitrară a naţiunii, din care rezultă că ea frizează desăvârşirea. Atunci la ce bun s-o mai dăscăleşti? Suntem unici, persecutaţi de tot mapamondul, singurii creştini adevăraţi, speranţa lumii, gloria speciei! Asta e gândire de tip Becali. Domnul Puric n-ar trebui să facă posibile asemenea analogii.
Unii se grăbesc să-l acuze că e legionar...
E, şi aceasta, o analogie, pe care domnul Puric ar trebui să ştie să o evite, căci nu e chiar onorantă. Nu mai spun că au fost legionari şi legionari. Unii mai deştepţi, unii mai din topor. Dar în materie doctrinară (de fapte nu mai vorbim!), şi proştii şi deştepţii au fost capabili de enormităţi. Retori ai vanităţii naţionale, ei erau, tocmai prin asta, foarte ne-români: românii au ceva mai mult umor şi, în orice caz, n-au gustul extatic al morţii.
La Atheneu, unde îşi ţine domnul Puric conferinţele, vin, totuşi, şi oameni care simt nevoia de adevăr...
Nevoia aceasta există, cu siguranţă. Probabil că Biserica, care ar trebui să livreze acest tip de discurs în limitele firescului, n-o face îndestulător, sau, când o face, nu convinge. Cazul Puric este al unui om care şi-a asumat ceva pe care nu-l face cine trebuie: nici instituţia care trebuie, nici personajul. Admiraţia mea pentru el ca actor rămâne însă neschimbată. Mai mult: cred că prin arta lui face mult mai bine ceea ce vrea să facă prin discursul lui public. Şi regret sincer că insistă pe un drum cu atât mai smintitor cu cât e mai aplaudat. Ce-o să facă? O să mai publice încă o carte.
Prea multe nu o să mai publice, pentru că se mişcă într-un registru de idei destul de previzibil. Nu-l văd făcând studii de teologie. Îmi pare pur şi simplu rău. Ar mai fi de spus şi altceva: conştient sau nu, domnul Puric îl imită, ca impostaţie, ca formulistică, pe Petre Ţuţea, care însă era originalul, nu era o copie. Dar Petre Ţuţea era un om foarte cultivat şi de un umor extraordinar. Ce e uimitor la Puric este că în actorie e plin de haz, iar în „omiletica” lui e sumbru. Petre Ţuţea e citat mereu acum de unii adulatori fanatici, într-o variantă care te face să crezi că era un apucat. Or, dacă stăteai cu el la taclale, observai cum tot ce spunea căpăta un „comentariu de subsol” relativizant.
Când, în anchetă, declara vertiginos: „Sunt, înainte de toate, român, ortodox şi militarist. Trebuie să ne înmulţim ca sardelele, să îi lichidăm pe ruşi pentru că n-au ce căuta în Europa şi fiecare babă română să mulgă vaca cu cască militară pe cap!“, Petre Ţuţea ştia că joacă şarja ultimă, enormul. În sinea lui, râdea homeric. Dan Puric are aerul că rosteşte fraze asemănătoare, luându-le, candid, în serios, până la ultimul detaliu."
Sursa: http://www.adevarul.ro/articole/andrei-plesu-n-am-sa-mai-apuc-un-alt-chip-al-acestei-tari.html
Viziunea domnului Plesu asupra viziunii domnului Puric exprima intr-un mod foarte elegant idei nu foarte elegante deoarece domnul Plesu urmeaza in acest caz o logica ideologica familiara inca multora. De aceea, principiile "Artei Conversatiei" sintetizate pe Internet de un anonim dintr-o alta realitate spirituala, raman inca extraterestre societatii romanesti unde daramarea interlocutorului "cu vorba, cu gandul sau cu fapta" recte cu pistolul, ranga, ciocanul, bâta, pumnul, palma, injuratura si insulta ( atunci cand mitocania si nesimtirea par insuficiente...) sunt o practica sociala curenta si foarte eficienta in " convingerea " interlocutorului si transarea disputelor din campul social. Pe de alta parte, asa cum domnul Puric are adepti ( cam multi dupa parerea filosofului ) " pe un drum cu atât mai smintitor cu cât e mai aplaudat " si domnul Plesu are admiratori ( de care nu stie inca si poate ca nici ei nu stiu ca au devenit... ) cu mult mai putini decat domnul Puric "pe un drum nesmintitor si neaplaudat" dar cu mult mai virulenti decat toti adeptii domnului Puric la un loc. Ori ceea ce domnul Plesu nu ar putea sa spuna niciodata decat la un nivel platonic datorita constrangerilor culturale inevitabile , adeptii nestiuti ai elitismului cultural o spun cu toata candoarea chiar daca nu stiu si nu le pasa de unde vine. Mai jos avem un asemenea exemplu care ne arata clar unde ne poate poate duce un anumit "elitism de fiţe " si cam ce ne poate rezerva noul trend si , cine stie, poate chiar viitorul....
"Delir…
@20 March 09 · 10 Comments
Concluzii
Hiperreligiozitatea sa este, cel mai probabil, o manifestare a unei patologii a lobului temporal. Dar să nu intrăm în detalii tehnice. Există două probleme asupra cărora voi atrage atenţia: 1) boala domnului Puric este complicată cu delir şi 2) Dan Puric pare de-a dreptul seducător şi cultivat, pentru spectatorul neavizat. Discursul său patetic, o combinaţie de naţionalism de secol XIX şi teleevanghelism neoprotestant din Midwest-ul SUA, prinde în mod surprinzător la public.
Amestecul de citate biblice, citate din Petre Ţuţea, conspiraţii malefice şi profunda admiraţie pentru ţăranul-român-atemporal-superdotat-intelectual, reprezintă conţinutul delirului acestui măscărici cu veleităţi de profet naţional. În secolul XXI chiar nu ne putem rupe de trecutul profund rural? Nu. Pentru că încă avem o mentalitate “eminamente agrară”. Românul încă proslăveşte virtuţile poşircii “naturale”, făcută “la ţară”, iar vinul de podgorie e privit drept un rău necesar pe care îl cumpără la restaurant doar ca să-şi acorde un aer aristocratic. În acest context e uşor de înţeles de ce “delirul puricos” electrizează atâţia imbecili. El satisface nevoia de parvenitism intelectual a ignorantului, lăsând intactă imaginea ţăranului, iar ţăranul devine modelul universal pentru românul actual.
Dan Puric creează o prăpastie între modernitate şi România şi leagă cele două maluri printr-o punte de funie, la capătul căreia el veghează înarmat cu o foarfecă şi cu Biblia. Ce bine că există cineva care să ne spună “Cine suntem”! E oarecum ironică atenţia pe care i-o acordă televiziunile acestui mim, când singurele dialoguri pe care ar trebui să le aibă el sunt cele cu medicul psihiatru."
Sursa : http://thinkingoffcenter.wordpress.com/page/2/
Concluzii
Proştii au permanent nevoie de duşmani. Acest fapt îi defineşte, deoarece le motivează existenţa şi simplifică realitatea, deoarece realitatea este prea complexă pentru minţile simple. Fanii Zeitgeist mă vor considera imperialist fascist. Ortodocşii mă vor considera comunist şi satanist. Ca să fie împăcate ambele tabere mă simt nevoit să declar:
"Sunt un jidan-fascist, un comunist-francmason şi un imperialist-satanist. "
F- Raptor, 25 ani, absolvent de medicina "
Sursa : http://thinkingoffcenter.wordpress.com/
De la negarea trecutului prin "elitismul de fite" si de acolo pana la o "revolutie de fiţe" nu mai este decat un pas . Care a fost deja facut. Urmatoarea postare va arata si cum. Dar pana atunci putem intelege cat de valabil ramane pentru romani avertismentul lui Aristotel : "Fizica, teme-te de metafizica" daca avem in vedere un text uluitor scris se pare de un responsabil legal al culturii romanesti (http://www.badin.ro/2009/09/exclusiv-o-poveste-porno-semnat-hr-patapievici--in.html )
Cu un sarman “t” se pierde omul!
Cu un sarman “t” se pierde omul !
Gabriela Pintilescu
Ca un omagiu adus lui Eugen Ionescu, parintele teatrului absurd, ce cinsteste anul acesta 2009, implinirea a 100 de ani de la nasterea celebrului dramaturg, e bine de amintit o piesa de teatru “Victimele datoriei”, socotite a fi una dintre cele mai teribile ale teatrului universal,care aduce multe invataminte, cum poti fi agatat, cazut in cursa, angrenat, racolat printr-un lucru aparent marunt, nu este nevoie decat un sarman “t” ca sa fi pierdut intr-un proces ireversibil. Sotii Choubert in loc de a spune “nu-i treaba mea noastra”, in loc sa aleaga prudenta si neamestecul, nu reusesc sa-si stapaneasca entuziasmul, curiozitatea, limbutia, panica ori neastamparul. Liberi ar fi fost Choubert si Madelaine, la usa carora a batut un politist venit sa se intereseze de un vecin al lor, sa nu-i deschida. Ori deschizand, sa se margineasca a-i raspunde ca nu stiu nimic despre vecin, sa puna repede capat conversatiei, sa inchida usa, sa-si vada de treaba.
Politistul dupa ce a batut in zadar la usa de alaturi, li se prezinta sotilor Choubert pe deplin ademenitor si inofensiv, bate la usa timid, graieste timid si bland, faza de captare se desfasoara nezorit si conform unei strategii atente. E mieros, e politicos, e foarte, e teribil, nu vrea sa deranjeze, nu vrea sa intre, nu vrea sa-i tulbure, sa le rapeasca din pretiosul lor timp. E acolo in prag, doreste sa plece, se pleaca, se umileste, se foieste, e mai bine de jumatate plecat, isi joaca jocul cinstit – fair play – le da celorlalti optiunea unui refuz. Ce amabil si cat de gentil le paruse timidul, manieratul, discretul politist. I-au gasit numai calitati: fizice, vestimentare, sufletesti. De aceea i s-au si oferit, i s-au descoperit, l-au poftit sa intre, l-au lamurit ortografic. Si cat de corespunzator se purtase tanarul, numai vorbe bune, numai iertaciuni, binete, smerenie. Ce a vrut sa stie? A, nimic, o nimica toata, un fleac, n-are importanta, nu vrea sa-i supere. Choubert savarseste atunci fundamentala, ireparabila greseala in absenta careia efectul de infascare, de inhatare nu s-ar fi produs. Aparent neprimejdioasei, banalei, naivei, cinstitei, pur birocraticei intrebari:oare numele vecinului se scrie Mallot ori Mallod, cu t sau cu d, el ii raspunde: “cu un t”. Si-i ca si cum s-ar fi despicat haurile, ca si cum ar fi sarit de buna voie in cazanul cu smoala fierbinte. Pe amanuntul acesta ortografic nevrednic de atentie, pe ghetusul acesta bine acoperit cu un strat subtire de zapada, aluneca bietul Choubert. Gata, e pierdut, sunt pierduti, sunt prinsi, recrutati, angrenati, incatusati, satelizati, inrobiti. Odata insa microgestul infaptuit si minivorba pronuntata, e ca si cum ai fi lucrat o vraja. Politistul din acea fractiune de secunda incolo e o alta faptura, e un soi de martian. E ferm acum, s-a zis cu eticheta, se aseaza nepoftit pe scaun, isi aprinde, perfect dezinvolt o tigara, fara a le oferi cateuna si gazdelor, ii tine in picioare pe sotii Choubert, si se instaleaza, el, cat mai comod, picior peste picior, comanda o cafea, un coniac mare, si-si incepe misiunea pentru care cu adevarat venise, pe care o putem denumi ancheta. Sotia devine rapid aliata politistului, acceptand si ajutandu-l sa-si exerseze tot mai agresiv autoritatea, iar personalitatea lui Choubert, supusa torturilor psihice si fizice, se descompune, pe masura ce este obligat sa-si sondeze trecutul si sa-si expuna gandurile nespuse. Bietul Choubert e pus sa-si scoata sireturile de la pantofi, sa-si lepede cravata si cureaua, e somat sa gandeasca, sa-si aduca aminte, sa vorbeasca mai deslusit, sa faca neincetat eforturi de memorie, sa bage de seama, sa nu ia lucrurile usor, sa nu il ia pe nu in brate... S-a pus in miscare nemiloasa, stringenta ancheta, consecinta a blocarii individului in angrenajul sistemului acaparator. Va fi lunga, va fi plina de surprize si suferinte, va duce la rabdatoarea, inevitabila genune; la destramarea sinelui unui om, la destramarea unei familii, la haos si la triumful dementei.
In prezenta unei interventii (fie ea cu teluri nobile), circumspectia e reactia cea mai cuminte. Si strasnica supraveghere a gurii si ispitei de a glasui. Lectia lui Eugen Ionescu nu e absolut noua, ea a mai fost formulata candva, de mult, asa: “Daca nu greseste cineva in cuvant, acela este barbat desavarsit, in stare sa se infraneze in intregime” (nu-i nevoie decat un sarman “t”).
Talcul lucrarii ionesciene se rezuma in accentuarea foarte reduselor si modestelor pretentii ale fortelor adverse. Rezulta cu prisosinta din textul dramatic: sa nu se spuna vroadata, spre pilda: n-am dat decat o simpla semnatura. De vreme ce ai procedat asa, ai dat totul, te-ai predat pe tine, intreg. Marturie ca diavolul nu-i exigent si se multumeste cu putin depune si relatarea: un anume sfant Iacov, bun si evlavios, dar mandru si infatuat, da crezare falsului inger trimis a-i vesti, pasamite, vizita lui Hristos. Apare antihristul prefacut in Domn al Luminii. Iacov i se pleaca. Pe loc Satana se face nevazut. De ce atat de repede? Fiindca i-a fost de ajuns: o mica, scurta plecaciune, un gest aproape instantaneu a perfectat pactul.
Atentie! Pericol! Pare a grai piesa: nu exista fapte neinsemnate. Ne aflam doar intr-un univers unde materia si realitaea sunt alcatuite din corpuscule infime si microasamblari.
In jurul unei mese rotunde, victima, tortionarul, tradatoarea si binevoitorii (si ei abatuti din drum) isi arunca, in scena care incheie spectacolul, unul altuia dumicate de paine si-si poruncesc cu glas din ce in ce mai ascutit, mai gratuit, mai departat de rostul prezentei lor laolalta intr-un acelasi loc: “Mesteca! Inghite! Mesteca! Inghite!, tablou care tine de Kafka, de Bosch si de Corabia nebunilor.
Vi se pare cunoscut cum poti fi infascat in diferite moduri, manipulat, inregimentat, aparent cu lucruri nevinovate, ca apoi sa intri intr-un angrenaj din care nu va fi iesire, care merge spre deruta, dezastru, piere? (Marturie diavolului care nu este exigent, se multumeste cu foarte putin...)
Sursa : http://www.psihologiaonline.ro/forum/index.php?option=com_fireboard&Itemid=26&func=view&id=547&catid=29
Gabriela Pintilescu
Ca un omagiu adus lui Eugen Ionescu, parintele teatrului absurd, ce cinsteste anul acesta 2009, implinirea a 100 de ani de la nasterea celebrului dramaturg, e bine de amintit o piesa de teatru “Victimele datoriei”, socotite a fi una dintre cele mai teribile ale teatrului universal,care aduce multe invataminte, cum poti fi agatat, cazut in cursa, angrenat, racolat printr-un lucru aparent marunt, nu este nevoie decat un sarman “t” ca sa fi pierdut intr-un proces ireversibil. Sotii Choubert in loc de a spune “nu-i treaba mea noastra”, in loc sa aleaga prudenta si neamestecul, nu reusesc sa-si stapaneasca entuziasmul, curiozitatea, limbutia, panica ori neastamparul. Liberi ar fi fost Choubert si Madelaine, la usa carora a batut un politist venit sa se intereseze de un vecin al lor, sa nu-i deschida. Ori deschizand, sa se margineasca a-i raspunde ca nu stiu nimic despre vecin, sa puna repede capat conversatiei, sa inchida usa, sa-si vada de treaba.
Politistul dupa ce a batut in zadar la usa de alaturi, li se prezinta sotilor Choubert pe deplin ademenitor si inofensiv, bate la usa timid, graieste timid si bland, faza de captare se desfasoara nezorit si conform unei strategii atente. E mieros, e politicos, e foarte, e teribil, nu vrea sa deranjeze, nu vrea sa intre, nu vrea sa-i tulbure, sa le rapeasca din pretiosul lor timp. E acolo in prag, doreste sa plece, se pleaca, se umileste, se foieste, e mai bine de jumatate plecat, isi joaca jocul cinstit – fair play – le da celorlalti optiunea unui refuz. Ce amabil si cat de gentil le paruse timidul, manieratul, discretul politist. I-au gasit numai calitati: fizice, vestimentare, sufletesti. De aceea i s-au si oferit, i s-au descoperit, l-au poftit sa intre, l-au lamurit ortografic. Si cat de corespunzator se purtase tanarul, numai vorbe bune, numai iertaciuni, binete, smerenie. Ce a vrut sa stie? A, nimic, o nimica toata, un fleac, n-are importanta, nu vrea sa-i supere. Choubert savarseste atunci fundamentala, ireparabila greseala in absenta careia efectul de infascare, de inhatare nu s-ar fi produs. Aparent neprimejdioasei, banalei, naivei, cinstitei, pur birocraticei intrebari:oare numele vecinului se scrie Mallot ori Mallod, cu t sau cu d, el ii raspunde: “cu un t”. Si-i ca si cum s-ar fi despicat haurile, ca si cum ar fi sarit de buna voie in cazanul cu smoala fierbinte. Pe amanuntul acesta ortografic nevrednic de atentie, pe ghetusul acesta bine acoperit cu un strat subtire de zapada, aluneca bietul Choubert. Gata, e pierdut, sunt pierduti, sunt prinsi, recrutati, angrenati, incatusati, satelizati, inrobiti. Odata insa microgestul infaptuit si minivorba pronuntata, e ca si cum ai fi lucrat o vraja. Politistul din acea fractiune de secunda incolo e o alta faptura, e un soi de martian. E ferm acum, s-a zis cu eticheta, se aseaza nepoftit pe scaun, isi aprinde, perfect dezinvolt o tigara, fara a le oferi cateuna si gazdelor, ii tine in picioare pe sotii Choubert, si se instaleaza, el, cat mai comod, picior peste picior, comanda o cafea, un coniac mare, si-si incepe misiunea pentru care cu adevarat venise, pe care o putem denumi ancheta. Sotia devine rapid aliata politistului, acceptand si ajutandu-l sa-si exerseze tot mai agresiv autoritatea, iar personalitatea lui Choubert, supusa torturilor psihice si fizice, se descompune, pe masura ce este obligat sa-si sondeze trecutul si sa-si expuna gandurile nespuse. Bietul Choubert e pus sa-si scoata sireturile de la pantofi, sa-si lepede cravata si cureaua, e somat sa gandeasca, sa-si aduca aminte, sa vorbeasca mai deslusit, sa faca neincetat eforturi de memorie, sa bage de seama, sa nu ia lucrurile usor, sa nu il ia pe nu in brate... S-a pus in miscare nemiloasa, stringenta ancheta, consecinta a blocarii individului in angrenajul sistemului acaparator. Va fi lunga, va fi plina de surprize si suferinte, va duce la rabdatoarea, inevitabila genune; la destramarea sinelui unui om, la destramarea unei familii, la haos si la triumful dementei.
In prezenta unei interventii (fie ea cu teluri nobile), circumspectia e reactia cea mai cuminte. Si strasnica supraveghere a gurii si ispitei de a glasui. Lectia lui Eugen Ionescu nu e absolut noua, ea a mai fost formulata candva, de mult, asa: “Daca nu greseste cineva in cuvant, acela este barbat desavarsit, in stare sa se infraneze in intregime” (nu-i nevoie decat un sarman “t”).
Talcul lucrarii ionesciene se rezuma in accentuarea foarte reduselor si modestelor pretentii ale fortelor adverse. Rezulta cu prisosinta din textul dramatic: sa nu se spuna vroadata, spre pilda: n-am dat decat o simpla semnatura. De vreme ce ai procedat asa, ai dat totul, te-ai predat pe tine, intreg. Marturie ca diavolul nu-i exigent si se multumeste cu putin depune si relatarea: un anume sfant Iacov, bun si evlavios, dar mandru si infatuat, da crezare falsului inger trimis a-i vesti, pasamite, vizita lui Hristos. Apare antihristul prefacut in Domn al Luminii. Iacov i se pleaca. Pe loc Satana se face nevazut. De ce atat de repede? Fiindca i-a fost de ajuns: o mica, scurta plecaciune, un gest aproape instantaneu a perfectat pactul.
Atentie! Pericol! Pare a grai piesa: nu exista fapte neinsemnate. Ne aflam doar intr-un univers unde materia si realitaea sunt alcatuite din corpuscule infime si microasamblari.
In jurul unei mese rotunde, victima, tortionarul, tradatoarea si binevoitorii (si ei abatuti din drum) isi arunca, in scena care incheie spectacolul, unul altuia dumicate de paine si-si poruncesc cu glas din ce in ce mai ascutit, mai gratuit, mai departat de rostul prezentei lor laolalta intr-un acelasi loc: “Mesteca! Inghite! Mesteca! Inghite!, tablou care tine de Kafka, de Bosch si de Corabia nebunilor.
Vi se pare cunoscut cum poti fi infascat in diferite moduri, manipulat, inregimentat, aparent cu lucruri nevinovate, ca apoi sa intri intr-un angrenaj din care nu va fi iesire, care merge spre deruta, dezastru, piere? (Marturie diavolului care nu este exigent, se multumeste cu foarte putin...)
Sursa : http://www.psihologiaonline.ro/forum/index.php?option=com_fireboard&Itemid=26&func=view&id=547&catid=29
Abonați-vă la:
Postări (Atom)