Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles , Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois, Steven van Groningen, Leslie Hawke, Peter Damian Hurley

Thursday, December 12, 2013

Radiografia unei stari de spirit sau psihopedagogia fricii ( 2 )


Am scris recent*) despre rezultatele unui cercetari foarte interesante comandata de catre ziarul "Adevarul" care arata ca in randul cetatenilor ar exista o criza a reprezentarii democratice, dar concluzia este obtinuta numai prin analiza temerilor si fricilor  populatiei :


" Potrivit unei cercetări realizate de INSCOP Research, respondenţii n-au încredere în instituţiile statului pentru rezolvarea principalelor temeri cu care se confruntă.Studiul privind temerile românilor şi sursele protejării în percepţia publică, efectuat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“ ( s.n.) în perioada 7-14 noiembrie, oferă rezultate îngrijorătoare cu privire la soliditatea infrastructurii democratice şi comunitare a societăţii. Analiza temerilor individuale/colective pătrunde adânc în conştiinţa publică, astfel că indicatorii măsuraţi surprind cu mai multă acurateţe harta nemulţumirilor şi a refugiilor populaţiei."   
http://adevarul.ro/news/politica/sondaj-romanii-bazeaza-criza-doar-familie-dumnezeu-1_528cf1f7c7b855ff561a4f8f/index.html


Fricile identificate in cercetarea amintita anterior sunt prezentate succint  in Tabelul 1 de mai jos :



Tabelul 1 


Acesta este urmat de Tabelul 2 si vom vedea imediat si de ce :











Tabelul 2

Neincrederea cetatenilor in institutiile statului roman 





In primul merita subliniat faptul ca aceste date ocolesc din start si cu mare grija raspunsul la intrebari elementare cu privire la agentii ( CINE ? ),  factorii ( CE ? ), etc. care provoca simptomele si starile sociale amintite in cercetare.
M-am intrebat imediat care sunt ratiunile  pentru care o cercetare sociologica foarte ingenioasa si atractiva la prima  vedere ( dar de fapt  facuta in bucla si , dupa cum vom vedea,  axata pe manipulare... ) este centrata de fapt numai pe efecte si ignora in mod deliberat cauzele lor.
Cateva observatii minimale cred ca sunt edificatoare in acest caz. Variabilele denumite in cercetare " frici " , de fapt predefinite dupa cum se va vedea mai jos  , amesteca in mod intentionat conceptele, planurile , manifestarile, cauzele si efectele .

Exemple de confuzii  :

  • Fricile ( acestea presupun intotdeauna amenintari concrete ) sunt amestecate  in acest caz cu anxietatile ( care presupun doar amenintari difuze si fara obiect ). Frica de ceva concret si frica de "caderea drobului de sare" sunt in mod evident lucruri diferite chiar si pentru nespecialisti.
  • Nivelul individual este amestecat cu nivelul social respectiv planul perceptiei  individuale cu planul perceptiei sociale. Una este "frica de singuratate, imbolnavire, destramarea sau imbolnavirea familiei" , sau "frica de cutremur" , si cu totul alta este  "frica de cresterea preturilor alimentelor" , "frica de aplicare defectuoasa/preferentiala a legilor", "frica de activitatile ilegale ale unor persoane sau grupuri organizate " sau "frica de producerea unor agresiuni asupra Romaniei din afara tarii ". 
  • Relatia dintre cauze si efecte nu este prezentata clar , mai exact este ocultata. Mai clar, avem o lista de temeri sau  "simptome "( x1,x2,...xn ")  sa-i spunem (Tabelul 1), si o lista de "instante"(y1,y2,...yn) sa-i spunem ( Tabelul 2). In loc ca cetatenii sa fie intrebati si sa motiveze DE CE  au aceste temeri  ( cf. Tabelul 1)  , sau sa fie intrebati DACA  au incredere sau nu ( si DE CE ) in instantele enumerate ( Tabelul 2) ,  deci dupa ce sunt pusi de fapt sa comparele "merele" cu "perele" , ei sunt intrebati DACA "instantele" ii ajuta sa scape de temeri ! E ca si cum ai vrea sa afli de ce fumeaza barbatii,  dar incerci  sa afli raspunsul intreband numai nevestele lor. 
  • In sfarsit , comparati raspunsul posibil  la o intrebarea generica despre "frici" dar formulata in doua moduri complet diferite :  

      1. Cel mai mult va este teama de...( fricile enumerate in Tabelul 1
      2. Cel mai mult va este teama de... ( le indica cititorul

De fapt , tot acest demers atat de alambicat are scopul de a oculta orice demers de investigare obiectiva a sistemului inca aflat in uz, a activitatii statului si a institutiilor sale , si o face prin postularea apriorica si exacerbarea gratuita a temerilor si anxietatilor cetatenilor ceea ce prin ricoseu duce la deculpabilizarea sistemului .
In loc sa fie investigata problemea (ne)increderii cetatenilor in sistem , stat , institutii si a cauzelor ei obiective, care sa conduca si la eventuale solutii , discutia este deplasata in mod extrem de abil spre " incapacitatea" sistemului , statului si institutiilor ....de a linisti temerile si anxietatile cetatenilor ( deci problema ar fi tot la cetateni ! ) ca si cum sistemul, statul si institutiile ar trebui sa aiba atributii de consiliere psihologica a cetatenilor traumatizati  ( e drept, poate ca prietenii stiu si de ce , si de catre cine , dar exact acest lucru nu trebuie sa-l afle si cetatenii...).
Cum aceasta cercetare cu o tema captivanta intriga prin metodologia aparte dar si prin concluziile prezentate, , am cautat referinte si am gasit lucruri la fel de interesante.
Mai intai,  desi cercetarea  a fost comandata in mod oficial de catre ziarul "Adevarul"  , adevaratul initator al cercetarii se pare ca a fost de fapt o singura persoana **)  care nu numai ca a confirmat acest lucru , dar  a scris si un  material pe tema fricilor la romani  :

" Am fost întrebat recent ce temă de sondaj de opinie ar merita să scoatem în teren. Am propus „tema fricilor“. Avem acum un prim sondaj public pe intervalul actual. Multumesc, Remus Ştefureac si INSCOP. Este un start promiţător într-un domeniu sensibil.Să nu ne grăbim cu concluziile! Merită repetat şi diversificat. Dar câteva observaţii se pot pune deja în pagină"  
Dorel Sandor - Fricile la romani ( http://adevarul.ro/news/societate/fricile-romani-1_528e39b0c7b855ff5620e2a0/index.html )

De aici incolo incep surprizele. Materialul amintit este de fapt un minitratat ambiguu de ...apologia si pedagogia fricilor ( cauzele lor, respectiv neutralizarea si indepartarea surselor, sunt mai putin importante pentru autor ) care configureaza o mentalitate particulara , de buncar , in totala contradictie cu valorile unei societati deschise , democratice si europene  :


a) Apologia fricii : 

  • " Totodată, într-o lume a fricilor, credinţa reprezintă un teritoriu deschis spre transcendent, dar şi o reconsiderare a propriei fiinţe. Aidoma unui fulger care iluminează dar poate şi trăsni, frica deschide spre căderea în panică ori poate ridica privirea către Univers."
  • " Lumea contemporană este prolifică în generarea, alimentarea şi sofisticarea fricilor. Dincolo de progrese şi modernizări nenumărate, rată fricilor se menţine constantă. Adesea atinge praguri critice." 
  • " Atitudinea faţă de frici, temeri este prezentă şi are o influenţă semnificativă asupra reacţiilor sociale, comportamentului uman în ansamblu, provocând deplasări semnificative în top-ul priorităţilor. "
  • "Tematica fricilor individuale şi colective exprimă sintetic configuraţia mentalului în intervale date. Proporţia şi dinamică acestora ocupă un loc de bază în diagnosticul unei populaţii sau la nivel individual."
  • " Majoritatea românilor evită subiectul fricilor  . Fricile nu evită pe nimeni, iar societatea românească este marcată de temeri, preocupări. Fără să fi devenit o ţara de paranoici, frica rămâne totuşi o dimensiune constantă a vieţii curente, la nivel individual şi colectiv." 
  • " Utilizarea cinică sau responsabilă a fricilor în mecanismele de influenţare individuală şi colectivă este majoră. Aceasta se realizează explicit sau mascat. Avem aici o faţetă-faţadă a spectacolului zilnic în media, pe holurile unor clădiri oficiale, goale de conţinut.
  • Fricile reprezintă unul din primele trei instrumente ale manipulării. Cât de importante, influenţe sunt deci, asupra raţionalităţii colective ? Sau ale prostirii sistematice a locuitorilor de la oraşe şi sate? " 
  • " Curajul îşi are rădăcinile în frică. Depăşirea creativă a fricilor a constituit o preocupare complexă a lumilor, din cele mai vechi timpuri. Iniţiative publice ori private care ignoră praguri critice de ordin structural, prevederi legale şi standarde morale asumate colectiv, devin inevitabil surse de ameninţare şi nelinişte. Antologia românească, în acest domeniu, se detaşează la nivel regional şi rămâne o barieră în calea integrării europene. "


b) Pedagogia fricii : 

  • " Recunoaşterea şi asumarea pozitivă, chiar creativă a fricilor, constituie o resursă de bază în educaţie, auto-educaţie, remodelarea responsabilă a comportamentului individual şi colectiv." 
  • " Tratarea superficială a fricilor exprimă o doză de primitivism, dar alimentează direct sau latent vulnerabilităţi din cele mai diverse şi surprinzătoare."
  • " Avem aici şi una dintre motivaţii, calea în afirmarea şi recunoaşterea liderilor. Testul fricii reprezintă unul din cele mai revelatoare criterii de evaluare şi clasificare în lumea conducătorilor, a factorilor de decizie, a celor care ˗ în numele altora ˗ dispun şi pun în practică opţiuni şi decizii publice. Prezenţa fricilor în „reţeta motivaţională“ pentru viaţa de zi cu zi dar şi în gestiunea viitorului posibil, aproape sigur, indică o regresie din cele mai grave dar şi o oportunitate pentru tendinţele autoritare."
  • " Factorii care identifică, formulează, oferă sprijin şi abordări în raportarea la frici, reprezintă nu doar o componentă de bază a oricărei societăţi, dar pot deveni o resursă de relansare, modernizare şi competitivitate."
  • " Cele două căi în confruntarea cu fricile individuale şi colective sunt dependenţa de alţii sau implicarea directă, personală. Separarea formală între cele două poate constitui de asemenea o capcană. "


In esenta , aceasta sinteza construita pe baza cercetarii mentionata anterior, este o prezentare seducatoare dar centrata pe ambiguitate a unor perceptii individuale si sociale care ocoleste cu mare grija raspunsul la intrebari elementare ( Cine ? Unde ? Cum ? De ce ? Pentru ce ?  ) .
Aceasta apologie si exacerbare a problematicii fricilor facuta de o persoana cu formatie de sociolog intriga , dar cu toate acestea nu reprezinta un caz izolat. Ea poate fi inteleasa intr-un context mult mai larg in care si alte instante sunt tributare aceleiasi mentalitati. In suplimentul Romaniei Libere din data de 18 mai 2009 , la rubrica "Birou de psiholog" , se putea citi un sfat uluitor dat managerilor de vanzari de catre un trainer  :

In cazul in care cunoasteti situatia lor ( a angajatilor -n.n.)  in privinta obligatiei de a plati rate la banci sau societati de leasing, puteti folosi frica drept motivator (s.n.).”. http://www.romanialibera.ro/a154145/cum-sa-militati-pentru-echipa.html

Altfel spus, daca in mod oficial se recomanda la o rubrica de psihologie sa folosim frica drept " factor motivator " ( sic! ) , atunci de ce nu am putea folosi chiar si amenintarea ( desi aceasta era interzisa prin regulament pana si in armata comunista, asa amarata cum era ea ) ...presiunile , sau chiar santajul ??!!
Cu alte cuvinte, om fi intrat noi in Europa , dar degeaba. Codurile morale si deontologice ale unor ( sau multor ) profesii sunt de fapt ocolite sau pur si simplu suspendate, deci tot mai bune si mai eficiente sunt tehnicile de dominare si control social folosite pe scara larga la noi inainte de caderea comunismului ...
Si in acest punct,  unii psihologi ( militari )  ne invata lucruri extrem de interesante care ne conduc exact catre generoasa tema a "fricilor" si ne spun deschis ceea ce tema initiala doar sugera :


"Terorismul afecteaza nu numai individul ci si structura sociala. Teroarea fiind un fenomen psihologic natural (?!- s.n.) , terorismul reprezinta exploatarea constienta, deliberata a acesteia."
 "Sociologii definesc terorismul ca fiind o forma de strategie violenta, in scopul atingerii unor obiective politice.Toate formularile au o pronuntata nota descriptiva si o tendinta de generalizare care pot fi aplicabile aproape oricarei forme de violenta politica(s.n.)".
 "In acest sens, una din caracteristicile terorismului consta in obiectivul grupului terorist reprezentat prin crearea terorii. Scopul strategic il constituie folosirea panicii, dirijarea nemultumirii publice generata de starea de teroare pentru obtinerea de concesii politice(s.n.). Din aceasta perspectiva, terorismul poate fi inteles si ca o tactica psihologica a carei element esential este frica, teama, victimele teroristilor fiind alese in mod arbitrar. Aceasta stare de teama colectiva puternica, tulbura, inspaimanta." 
"Prin urmare, terorismul reprezinta un pericol real dar difuz, o amenintare vaga, greu de inteles si definit, imprevizibila, neasteptata, cu efecte inhibatoare, de blocare a actiunii lucide ( s.n.)".
 http://www.e-scoala.ro/psihologie/terorismul_contemporan.html


Mai mult decat atat, daca in cazul precedent avem de-a face cu o apologie fricii si a folosirii ei ( aceasta la randul ei fiind un  instrument al manipularii ) , in cazul de mai jos avem de-a face cu o apologie pe faţă a manipularii  si a razboiului psihologic facuta de aceasta data de catre un psiholog militar , dar adresata ...elevilor si studentilor (sic!) :




 "De manipulare nu putem scapa usor. Razboiul psihologic este razboiul cu noi insine. Suntem manipulati, dar de fapt, ne manipulam singuri, nimeni nu ne obliga".
"televiziunea ...domina mass-media. Ea a devenit cea mai eficace arma de manipulare psihica"(s.n.)
"Omul este un microcosmos si cine stapaneste legile acestui univers, stapaneste intreaga lume, detine puterea, inclusiv cea militara Daca agresiunea este un atribut al puterii si puterea inseamna cunoastere, victoria este de partea celui care stie mai multe"(s.n.).
"In cazul nostru, inseamna a fi la curent cu cercetarile stiintifice privind psihicul uman si principiile lui de functionare in grupul social, inseamna aprofundarea cunoasterii de sine, dar si a celorlalti, a ceea ce este dincolo de sine, care se intoarce la sine intr-un mod imbogatit. Nu mai exista un "al nostru" pur,(s.n.)  totul este influenta, este rezultatul diversilor factori, cu un rol bine definit pe parcursul intregii vieti. Totul este manipulare, constienta sau nu, negativa sau pozitiva, in functie de interesele cui sunt satisfacute (s.n.). Cel care manipuleaza are constiinta sigura a beneficiilor pe care le urmareste, prin influentarea imperceptibila a persoanei sau grupului vizat. Dar cel influentat, cel care-si schimba comportamentul din convingere sau din anumite ratiuni pe care le intelege, o face si el tot pentru "interesul lui". La un moment dat, nu cumva aceste interese sunt relative si cel care lupta pentru a obtine suprematia prin manipulare, s-ar putea la un moment dat, sa lupte impotriva lui insusi ?! Dreptul de a interveni pentru a face dreptate, pentru a instaura democratia nu e cumva un bine intors pe dos ?!(s.n.) E un "bine" al celor influentati, dar este si un " rau" al amandurora: agentul si tinta manipularii – schimbarea se face, dar fara convingere, fara a intelege de ce au ales schimbarea. Nu cumva insuficienta patrundere a sensurilor istoriei ii transforma din manipulatori in victime ale propriei lor manipulari ?!"
"Este un conflict din care sigur va castiga doar stiinta manipularii, ca arma a cunoasterii si autocunoasterii. Razboaiele vin si trec, victoriile se transforma in esecuri si invers, judecatorii istoriei sunt trecatori si deci partinitori. Numai manipularea ramane vesnica, ca arma a amagirii si a trezirii, ca arma care nu ucide, ci doar otraveste, si ceea ce este mai important, nu mori, ci, dimpotriva, renasti, dupa ce otrava a fost eliminata. Unii nu vor s-o elimine…" (s.n.)  

 " Lasand la o parte faptul ca nu este prea clar ce se intelege prin obiective nationale, noua politica NATO pare ca vrea sa se departajeze de operatiile de inselare militara, de dezinformare, de minciuna, de propaganda(s.n.)

Cu alte cuvinte, vrea sa dea o aura de rationalitate, de corectitudine, de nepartinire si de moralitate noului razboi psihologic. Dupa parerea mea, asta este tot o forma subtila de manipulare pentru a fi mai credibila.(s.n.)"
http://www.e-scoala.ro/psihologie/manipulare_razboi_psihologic.html

Oricate concesii am face materialelor , textelor si autorilor prezentati anterior, impresia finala care ramane nu prea seamana cu prezumtiile pe care se poate construi o mentalitate democrata , ci cu mai degraba cu prezumtiile specifice mentalitatii de buncar pe care si-ar putea construi un discurs colonelul Dogaru si armada sa , de exemplu. 
Intrebarea fara raspuns este cum se impaca faptul ca am intrat in NATO si Uniunea Europeana , deci ne legitimam ca societate democrata si europeana ,  dar tot oficial prezentam cetatenilor sondaje sociologice bazate pe apologia fricilor si mentalitatea de buncar , iar adolescentilor si tinerilor le facem apologia manipularii si razboiului psihologic , le inculcam de fapt neincrederea in N.A.T.O.,  in UE  si intr-o societate deschisa , democratica  si europeana,  ca sa nu mai spunem cum vor sa sara parlamentarii romani pe deasupra legilor deschizand larg usile penitenciarelor. 
"E ceva putred in Danemarca ", nu credeti ?




Note 

*) http://sergiusimion.blogspot.ro/2013/11/radiografia-unei-stari-de-spirit-sau.html

**) Dorel Șandor este un analist politic român
Conduce Centrul pentru Studii Politice și Analize Comparative, fondat în 1992.
Pînă în 1989 a fost profesor de socialism științific la Academia Ștefan Gheorghiu și la școala de ofițeri a Securității de la Băneasa. După Revoluție a fost consilier politic al mai multor partide. A condus campania electorală din 2000 a lui Petre Roman. Actualmente este consilier al prim-ministrului liberal Călin Popescu-Tăriceanu.

No comments: