Chestiunea securizării datelor trebuie discutată împreună cu protecția datelor asociate profilelor electronice în contextul procesării lor automate sau semi-automate.
De exemplu un prieten care s-a mutat în Marea Britanie mi-a spus că englezii nu au acte de identitate (?!-s.n.). Când e nevoie de a stabili rezidența e nevoie de factura după gaz pe ultima lună (s.n.)sau pentru chestiuni mai complexe, cum ar fi achiziția mașinii pe ultimele trei luni, asta pentru a stabili domicilul omului.
Pare de neconceput într-un mediu în care suspiciunea este întreținută pentru a asigura un control cât mai strict al populației (s.n.).
Pâna și la achiziția de icoane pe site-ul online al Arhiepiscopiei se cere CNP-ul când pentru a face livrarea nu e nevoie decât de adresa ( s.n.) .
Colectarea și procesarea datelor se face cu acordul omului respectând recomandările UE. R.N.E.P-ul, adică registrul național de evidență al datelor oamenilor care locuiesc în România nu cred că respectă recomandările UE privind procesarea automată a profilelor electronice(s.n.).
Această “nevoie” de a avea un sistem centralizat în care datele colectate voluntar sau coercitiv invocând ‘nevoia’, similar sistemului sistemului informatic Aadhaar din India are următoarele hibe. În primul rând nu respectă principiile din recomandările UE întrucât și oricine care a lucrat cât de cât în IT știe acest lucru, NU PREA exista sisteme informatice cu un grad mai mare de complexitate decât un document text sau calcul tabelar care să nu facă procesări automate sau semi-automate pe date colectate și organizate în profile electronice, ANULÂND libertatea proprietarului datelor corespunzătoare amprentei digitale de a dispune de ele după cum consideră.
Aceste aspecte sunt importante în contextul platformelor hardware cu TPM 2.0 în care Endorsment Key-ul a fost scris de către producătorul hardware in cip-ul TPM și care o dată scrisă nu mai poate fi ștearsă precum și în cazul platformelor închise cu Proprietate Intelectuala protejată de patente și cu cod software închis. Ele sunt importante întrucât nu respectă principiile de liber schimb care stau la baza unei economii libere și creează o discriminare intre oameni și o împărțire pe clase similară feudalismului: stăpânii, proprietarii platformelor hardware și a Endorsment KEY-urilor și software-urilor asociate și sclavii cei care închiriază dreptul de folosință pentru a putea servi stăpânilor. Evident un astfel de sistem în care Endorsment Key-ul nu este proprietatea omului care deține platforma hardware nu conferă securitate datelor vehiculate prin intermediul lui și anuleaza principiul liberului schimb care se poate face între oricare doi participanți care tranzacționează bunuri și servicii.
Sistemele informatice folosite de SRI în proiecte precum SII Analytics și care colectează date asociate profielor electronice corespunzătoare amprentei digitale a oamenilor se sustrag recomandărilor UE (s.n.) și extind amprenta digitala fară acordul proprietarului ei (s.n.) supunând prin procesările automate sau semi-automate oamenii la riscurile asociate unor astfel de procesări precum și deciziilor directe sau indirecte care se pot lua pe baza acestor procesări.
Am mai vorbit şi de problema Big Brother în trecut, puteţi răsfoi colecţia de articole, nu mă codesc; nu dar putem vorbi la nesfârşit despre un singur subiect, iar eu unul încerc să mă feresc de ambele atitudini extreme. În plus, nu pot să vorbesc despre lucruri pe care nu le ştiu, dacă aş avea vreo cârtiţă la SRI poate aş mai afla unele lucruri
Pe de alta parte, nu trebuie sa va justificati pentru ca personal nu v-a reprosat nimeni nimic, dar in acelasi timp nu cred ca exista adminstratori de sistem care sa nu cunoasca foarte bine legislatia care se refera la propriul domeniu de activitate ( faptul ca evita sa aiba opinii asupra ei , este o cu totul alta problema ) .
Problema este oarecum dincolo de aceasta discutie fiind una care tine de sistem si de stadiul democratiei romanesti , tocmai de aceea sunt atat de importante si opiniile specialistilor , dar opiniile societatii civile si ale simplilor cetateni.
Date secrete ( titlul aparţine redacţiei, le-aş numi date confidenţiale) vor exista totdeauna.
CNAIR are date secrete? Pai avand in vedere că organizează licitătii, da. DNA are date secrete? Văzurăm că da. ANAF? dacă aţi şti că partenerul dvs nu şi-a plătit impozitele pe anul trecut aţi mai semna cu el? Adică nu toate datele secrete sunt ilegitime, nici toate nu sunt legitime
Deci date secrete şi legitime există oricum. Că sunt prea multe? Sunt sigur că da, dar dacă nu am o listă de dovezi nu mă pot pronunţa in public. Pentru că vine “oficialul” şi îmi zice “No Such Agency” şi cu asta discuţia s-a închis.
Ceea ce m-a făcut să postez acel comentariu destul de acid este conotaţia cum că “s-ar evita subiectul”. Din păcate, noi, ca geantă latină, avem boala de a porni o discuţie pe o temă şi de a ajunge în final la măr, şarpe şi Adam. “Passons au deluge” zice franţuzul (ca dovadă că suntem fraţi). Mai pe scurt, scriu despre părerile şi experienţa mea, în speranţa că mai sunt utile şi altora; dacă alţii au alte preocupări, frământări şi speranţe, cred că pot să şi le exprime la rândul lor. Si da, probabil de când scriu pe platforma asta deja cei zece ani se făcură 15, am văzut multe baze de date şi nu m-am uitat în ele, nu ştiu cum aş proceda în situaţia în care din întâmplare aş vedea ceva grav… e o dilemă etică, nu?
In sfarsit, ca sa spunem lucrurilor pe nume , acest articol nu este pentru scris pentru doctorat , nici pentru specialistii in sisteme de date care au mediul lor specific, ci este pe o platforma publica deci este deschis discutiilor. Sau nu , dar atunci trebuie publicat numai pentru specialisti si in acest mod dispar toate divergentele.