Statul de drept sub asediu. Strategiile , comportamentul si mentalitatea de tip securist ataca in forta

“Se estimează că un milion de români cu domiciliul în țară locuiesc la altă adresă decât cea la care sunt înregistrați, deci nu pot vota la alegerile locale și parlamentare.”
 „Orice sistem electoral începe de la un registru electoral corect.” 

 Cristian Bogdan - Adresa din cartea de identitate: eșecul digitalizării și consecințe electorale
http://www.contributors.ro/administratie/adresa-din-cartea-de-identitate-e%C8%99ecul-digitalizarii-%C8%99i-consecin%C8%9Be-electorale/

Acesta nu este decat varful aisbergului . In momentul in care registrul electoral nu este corect, alegerile pot fi viciate, deci poate fi  amanetat viitorul unei tari.  Cum ? Prin (in)actiunea institutiilor care ar trebui sa fie garantul corectitudinii procesului electoral , dar care joaca alba-neagra cu destinele cetatenilor onesti pentru ca nu este vorba numai de cei care nu pot vota ci si de numarul lor care in realitate este dublu :

 http://cursdeguvernare.ro/vasile-ghetau-alegerile-europarlamentare-2-milioane-de-rezidenti-in-alte-tari-rataciti-intre-ministerul-de-interne-autoritatea-electorala-permanenta-si-primarii-2.html

In acest caz lucrurile nu sunt grave ci de-a dreptul dramatice pentru ca statul roman , din motive obscure,  nu poate , nu vrea sa stie , sau nu vrea sa comunice societatii numarul exact de cetateni romani  :

„ Ceea ce ni se pare absolut de neînţeles din toată această situaţie este modul în care sunt vehiculate cifrele statistice oficiale la nivel oficial (s.n). Chiar dacă sursele de date sunt diferite – recensământul e întocmit de Institutul Naţional de Statistică iar listele electorale sunt «fabricate» la nivel local – cineva trebuie totuşi să sesizeze marile inadvertenţe şi, deşi diferenţele nu au consecinţe asupra rezultatului votării, acestea trebuie, într-un fel eliminate. Credem că un asemenea rezultat atât de straniu este simptomatic pentru capacitatea modestă a instituţiilor statului român de a gestiona problemele cetăţenilor ţării ( s.n.) ; practic o eroare de 10% în estimarea volumului populaţiei unei naţiuni nu se mai întâlneşte astăzi nici în ţări din lumea a treia cea mai subdezvoltată (s.n.)” 

 Traian Rotariu, Mircea Comşa, Câteva consideraţii statistice asupra alegerilor, în Traian Rotariu, Mircea Comşa, coordonatori, Alegerile generale 2004. O perspectivă sociologică, Eikon, Cluj-Napoca, 2005. p.32

In esenta, estimarea numarului de cetateni care se prezinta la vot si corectitudinea procesului electoral care decide viitorul societatii romanesti  in ultima instanta depind la noi nu de o institutie civila, ci de de statisticile Ministerului de Interne care , interesant, gestioneaza si Arhivele de Stat (http://www.arhivelenationale.ro/index.php?page=30) , deci controleaza de fapt si trecutul .

Hazul si necazul este acela ca nu numai trecutul si viitorul societatii si cetatenilor sunt „under control” , ci si prezentul. 

In mod normal acest control ar trebui sa fie atributul  unor institutii ale statului de drept  , in schimb el este total dependent de datele oferite de catre instante particulare respectiv de  firme private care practic santajeaza statul roman :

http://www.aktual24.ro/fost-ministru-dezvaluire-uluitoare-despre-termitele-psd-ghita-are-datele-tuturor-angajatilor-din-tara-asta-asa-arata-captura-statului-roman/   

http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-radio_tv-21398968-dragos-pislaru-teamnet-trebuie-cedeze-platforma-revisal-pentru-are-mod-fraudulos-decis-curtea-conturi.htm 

Hazul si necazul se tranforma de-a dreptul in tragedie atunci cand in mod stupefiant un ministru, respectiv un minister care „contribuie la buna funcţionare a sistemului judiciar şi la asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public, apărarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.” (http://www.just.ro/minister/organizare-si-atributii/) incep sa apere nu interesele cetatenilor onesti , ci ale celor condamnati penal :

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21966046-breaking-news-presedintele-romaniei-exclus-din-procedura-numirii-sefului-dna-diicot-procurorului-general.htm

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-21966679-contra-reforma-lui-tudorel-toader-sunt-nocive-pentru-justitie-propunerile-ministrului.htm

In realitate, sub tot acest joc de lumini si umbre din societatea romaneasca  si in cele aproape trei decenii de  ceata si fum  are loc un foarte interesant joc  de glezne prin care statul si societatea  induc in eroare si cetatenii , si Europa care le-a acordat in mod constant prezumtia de buna credinta. Altfel spus, statul si societatea  semnalizeaza cu zgomot dreapta , dar spre stupefactia tuturor incearca sa vireze  mereu stanga.  

Ultimul exemplu este acela in care statul incearca  in 2017 sa rezolve cu mijloace militare á la Ceausescu ( care construia metroul cu generali cocotati in fruntea lucrarilor ),  o problema eminamente civila cum este situatia Institutului Cantacuzino parasutat intre  Ministerul Sanatatii si Ministerul Apararii :

“In maxim o luna Institutul Cantacuzino sa devina parte componenta a Ministerului Apararii Nationale, pentru ca cu specialistii de acolo ne-am lamurit, poate cu o mana mai de fier, mai militarizata o sa aiba rezultate (s.n.)” 

Mihai Tudose
Prim-ministru
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21966465-adrian-tutuianu-institutul-cantacuzino-transformat-unitate-militara-trei-saptamani.htm?pbox

Aceasta initiativa , departe de a fi un caz izolat , semnaleaza o problema foarte grava de sistem. Dincolo de declaratiile formale si de angajamentele asumate  prin integrarea Romaniei in Europa, mentalitatea dominanta in aparatul de stat si in megamasina sociala mentinuta intacta in structura ei , este  mentalitatea de buncar  in care modelul militar este considerat ultima solutie ( chipurile cea mai eficienta ) in rezolvarea problemelor pe care statul roman nu este capabil sa le rezolve prin metode democratice si in cadrul unui stat de drept.   

Prevalenta sectorului militar fata de cel civil este demonstrata de arhitectura sistemului nostru social in care conceptul de  de “securitate extinsa ” cuprinde domenii precum „apărare, ordine publică, activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, educație, sănătate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice” si nu este nimic altceva decat reluarea intr-o noua infatisare a unui concept mai vechi din “doctrina nationala a informatiilor pentru securitate” care oferea o o definiţie exhaustivă a conceptului de securitate naţională care „apara”,  cuprinde si controleaza  tot ce misca in aceasta tara :

 ” …starea naţiunii, a comunităţilor sociale, a cetăţenilor şi a statului, fundamentată pe prosperitatea economică, legalitate, echilibru şi stabilitate socio-politică, exprimată prin ordinea de drept şi asigurată prin acţiuni de natură economică, politică, socială, juridică, militară, informaţională şi de altă natură(s.n.), în scopul exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, manifestarea deplină a libertăţii de decizie şi de acţiune a statului, atributelor sale fundamentale şi a calităţii de subiect de drept internaţional ”. 

Sursa : Ion Duvac – Cultura de intelligence a decidentilor politici 

(http://documents.tips/documents/duvac-cultura-de-intelligence-a-decidentilor-politici-2007.html )

In aceasta viziune halucinanta, serviciile nu numai ca vor sa controleze tot ce misca intr-o tara , dar vor sa controleze si tot ce o guverneaza aducand sub aripa lor toti decidentii politici care pot actiona numai daca au acceptul lor , dar si pe reprezentantii mediului academic , transformandu-i pe toti si prin programe speciale de formare continua intr-un fel de spioni  aflati in slujba patriei :

 „ Credem că optimizarea formării culturii de intelligence a decidenţilor politici prin implicarea nemijlocită a Comunităţii Naţionale de Informaţii vizează următoarele aspecte:
- reformarea politicilor privind managementul resurselor umane ale partidelor;
- formarea elitelor politice să includă în mod obligatoriu pregătirea în domeniul securităţii naţionale;
- implicarea mediului academic în procesul de formare a elitelor politice în domeniul securităţii naţionale;
- accesul la informaţii clasificate – condiţie pentru înscrierea pe listele electorale (s.n.) ;
- programe de formare continuă in domeniul securităţii naţionale a decidenţilor politici.”
“Formarea culturii de intelligence (s.n.) reprezintă, în opinia noastră o prioritate a oricărui demers educativ prin cunoaştere, iar coordonarea factorilor iar coordonareafactorilor implicaţi ONG – uri, medii academice, instituţii cu atribuţii îndomeniu să devină o nouă responsabilitate a Comunităţii Naţionale de Informatii.”

Sursa : Ion Duvac – Cultura de intelligence a decidentilor politici 

(http://documents.tips/documents/duvac-cultura-de-intelligence-a-decidentilor-politici-2007.html )

In esenta, decalajul dintre starea reala si starea formala mentinut in mod sistematic( eroarea care se mentine in mod inexplicabil si de decenii in estimarea volumului populatiei Romaniei este un foarte bun exemplu ) limiteaza posibilitatile cetatenilor de a intelege lumea in care traiesc si prin aceasta  le blocheaza libertatea de actiune si decizie in cadrul ei  lasand mana libera actiunilor statului si institutiilor care nu in toate cazurile indeplinesc interesele generale ale societatii.

Daca definim comunismul romanesc drept o era in care statul controla si santaja din principiu cetatenii nevinovati si onesti , post-comunismul este o noua era in care de aproape trei decenii statul de drept este confiscat, controlat si santajat de un grup mai mare sau mai mic de cetateni ( unii condamnati deja penal altii in curs de condamnare ) care „s-au asociat in vederea savarsirii de infractiuni”.