Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles, Ambassador of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland to Romania, Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois, Steven van Groningen, Leslie Hawke, Peter Damian Hurley

vineri, 22 septembrie 2017

Degradarea spatiului social , resetarea sistemului de valori si eschiva societatii civile



Un articol aparut recent pe Contributors.ro ( Brandusa Armanca - Mahalaua politicii și golăniile presei)  ne ofera prilejul sa analizam raporturile oculte  dintre clasa politica , societatea civila si corifeii acesteia. Teza de baza sustinuta in articol este aceea a  confirmarii  „ similitudinii dintre mediul politic și periferia insalubră ” iar exemplele date in acest sens sunt  elocvente insa , asa cum subliniaza si autoarea apropo de ultimul dialog „politic” ( Mirel Palada versus Mihai Gotiu )   care a avut loc in studioul unei televiziuni :

 „,  trecerea de la registrele xenofob-rasist, subuman, de animalizare a adversarului, sexual, funebru etc. la atacul corporal depășește o limită emblematică pentru nivelul suburban al lumii politice de la noi.”

Corect pana aici, dar ceea ce omite sa ne spuna autoarea este ca problema nu este numai a lumii politice de la noi ( vom vedea imediat ca de fapt „ modelul”  nu a pornit de acolo ) . Mult mai grav decat acest comportament primitiv care poate fi sanctionat prin lege este modul in care reactioneaza mercenarii din mass-media ( gen moderatorii si invitatii Antena 3 ) si in special jurnalistii care , teorectic , ar trebui sa respecte  in spatiul public un minimum de eticheta ca sa nu mai vorbim de un cod deontologic iar aici este citat un comportament suburban in spatiul public al unui jurnalist care in mod oficial este si redactor-sef  :

 Evenimentul zilei și-a dat în petec prin postarea redactorului-șef adjunct, unul Curea, care nota pe pagina sa de Facebook:”L-a caftit Palada pe Goțiu, i-a fu… una în mufă de i-a dat borșul.Mirele, în toate zilele călduroase, de acum în veac, ai câte o bere rece de la mine”.”

Tot oficial, acesta este un limbaj  si un comportament de satra nesanctionat de ani de zile in presa si de catre breasla jurnalistilor , iar acest fapt este la fel de grav ca atacul corporal al unui politician de catre alt politician, dar acest fapt este omis de autoarea articolului.
In acest context nu mai este o supriza faptul ca de la teza corecta  a „similitudinii dintre mediul politic si periferia insalubra” sustinuta la inceput   , autoarea trece direct la un paralogism infiorator conform caruia pentru aceste persoane,  fapte, comportamente si situatii care ne scot practic din Europa civilizata, de vina in mod indirect nu sunt cei in cauza care le provoaca ci …” imaginarul violent al poporului roman ( ?!-s.n.) ” care s-ar regasi in aceste comportamente ca si cum pentru comunism nu au fost vinovati comunistii , ci poporul roman pe care acestia l-au calcat cu bocancii  :

„ Cele nouă registre ale imaginarului violent al românilor descrise de Ruxandra Cesereanu în cartea sa se regăsesc din plin în limbajul și conduita politicienilor de azi, augmentate de o bună parte a presei și practicate zi de zi în societatea românească.”

Aceasta teza nedreapta , uluitoare pentru un intelectual, absolut reactionara si total nestiintifica ( orice om educat stie ca a extinde o caracteristica de la unii la toti indivizii unei populatii inseamna dogmatism  ) scoasa parca din laboratoarele Securitatii de altadata , este pigmentata cu un alt paralogism psihologizant ( interesant este la ce poate fi folosita psihologia !) la fel de infiorator provenit din aceeasi sursa : 

”...defularea lingvistică a fost o urmare firească( s.n.) , la nivel emoțional, după căderea regimului comunist, în care funcționase legea cenzurii și faimoasa limbă de lemn…Această violență lingvistică descătușată… a devenit, la un momemnt dat, încălcătoare de tabuuri( s.n.) , promovând derapaje verbale mai mult sau mai puțin intenționate (s.n.)”.

Cu alte cuvinte dupa Ruxandra Cesereanu ( dar si dupa autoarea articolului ) aparitia limbajului suburban a fost o consecinta fireasca a caderii comunismului si inlaturarii cenzurii .
Intrebarea la care nu raspund cele doua autoare este de ce caderea comunismului si inlaturarea cenzurii au trebuit sa fie neparat urmate de renuntarea mai mult sau mai putin intentionata la exprimarea civilizata , aparitia violentei linvistice si trivializarea limbajului, incalcarea tabu-urilor ,etc.
Raspunsul il da un comentator anomim de pe Contributors.ro care le reaminteste celor care au uitat sau nu vor sa-si aminteasca faptul ca in acest caz tonul face muzica , iar tonul in acest caz nu l-au dat politicienii ci …intelectualii publici :


ioan spune:
19/09/2017 la 15:17Imi amintesc de vremurile din tineretea mea cand la antena 1 era m.tuca in mare voga si la anumite intervale il avea ca invitat pe m. dinescu. La momentul respectiv, m. dinescu folosea un limbaj de cartier, nedemn de a fi ascultat pe un post de tv, insa la momentul acela, lovea intr-un nerv actual si lumea il aclama si aplauda da scena deschisa. Cred ca acele seri au fost definitorii si au deschis o cutie a pandorei in ceea ce priveste limbajul de mahale, bascalia, mizeria si ipocriza in media, si nu numai. Ramaneam mut la cat de mult se poate cadea d.p.d.v al limbajului si al culturii. (exemple – cei doi comici care moderau acele concursuri televizate a la bingo, muzica de mahala si toti rromii cantareti pe la mai toate canalele tv, episodul Elodia si ametitul ala de moderator ajuns miliardar, iar exemplele pot continua la infinit) Poate nivelul scazut de cultura a permis oricarui agramat cu 2 clase facute la coada vacii sa aceada prin intermediul politicii la cele mai inalte functii in stat. Pe cand intelectualii tineri si bine pregatiti au luat calea exilului sau s-au refugiat in mediul privat vazandu-si de munca/familie etc, la nivel politic s-au adunat tot felul de oportunisti mentinand stilul de mahala dambovitean. …si atunci ne mai miram ca in 2017 ne scaldam in acelasi morast cultural de 25 de ani incoace? ”
http://www.contributors.ro/media-tech/mahalaua-politicii-%c8%99i-golaniile-presei/#comment-321891


Pentru cei care vor sa-si aminteasca, Mircea Dinescu este primul intelectual public care a folosit limbajul trivial in direct la TV, ulterior si in presa scrisa  ( pentru cei care nu vor sa-si aminteasca exista arhiva video ) , dupa cum Andrei Plesu este primul intelectual public (si fost ministrul al Culturii ) care a folosit limbajul trivial in presa de mare tiraj (http://www.evz.ro/detalii/stiri/nota-lui-basescu-catre-securitate-vazuta-de-andrei-plesu-907350.html  ),  iar Horia Radu Patapievici primul intelectual public care nu s-a mai ascuns dupa deget si a deconspirat „tendinta epocii”  :
 "...privit la raze X, trupul poporului român abia dacă este o umbră: el nu are cheag, radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un c.., fără şira spinării""Româna este o limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau trebuie să o folosim numai pentru înjurături"
  Sursa : http://www.pruteanu.ro/CroniciLiterare/173-4patap.htm    

Acest comportament a fost explicat de unii intelectuali publici prin "cri de coeur" si  "trauma morala si sociala" (sic!) , dar amendat de altii :


"Am avut, după difuzarea acestei emisiuni (Despre cîteva vorbe nechibzuite ale lui H.-R. PATAPIEVICI - Pro TV, 24.VI.1996 -n.n. ) , cîteva conversaţii, telefonic şi, apoi, faţă-n faţă, cu H.-R. Patapievici. Îi ceream, în esenţă, să iasă din metaforă şi să transforme acele insanităţi în concept (ce înseamnă "inimă ca un c..."? ce înseamnă "radiografie ca o fecala"?) Era supărat şi insista mult pe diferenţa de "tiraj": cartea lui, cîteva mii de exemplare - emisiunea de la Pro TV, sute de mii de auditori. I-am oferit, ca "drept la replică", spaţiul întreg, de 5 minute, al unei emisiuni "Doar o vorbă săţ-i mai spun". Nici pînă azi n-am înţeles de ce nu l(e)-a folosit." 
Sursa : http://www.pruteanu.ro/4doarovorba/emis000-protv-960624-patap.htm

Dupa cum se poate observa, autorii citati anterior nu sunt politicieni agramati ci intelectuali publici care fac parte din societatea civila si ca sa dam Cezarului ce este al Cezarului lor le revine onoarea incalcari pentru prima data a tabu-urilor si a etichetei sociale , nu politicienilor care , e drept, abia asteptau acest lucru si in pozitie de tragere.  Problema este ca autoarea articolului  gaseste scuze lipsei de reactie a societatii civile in fata degradarii inadmisibile a spatiului social invocand exact anvergura atacului la care acesta este supusa, saraca :

”. Reacțiile societății civile sunt firave, dar asta e de înțeles (s.n.) : anvergura pe care a luat-o mahalaua politică, unită în cuget cu cea a golanilor presei (s.n.), este înfricoșătoare (s.n.).”

Mai intai, in mod evident unirea in cuget si simtiri a politicienilor nu este numai cu golanii presei ci si cu alte entitati care populeaza o parte din societatea civila de la noi. In al doilea rand, acest gen de paralogism este chiar mai infricosator cu atat mai mult cu cat autoarea a fost redactor la "Europa Libera" ( http://www.contributors.ro/author/brindusa-armanca/?bio )   decat atacul concentric asupra spatiului social pentru ca neaga insasi ratiunea de a fi a societatii civile ( pana la urma aceasta este in slujba cetatenilor sau in mod subtil impotriva lor ?! ) care se pare ca are alte prioritati si lasa cetatenii singuri  impotriva furtunii ( cum au fost de fapt in cele aproape cele trei decenii care au trecut deja ) .

In sfarsit, intrebarea cea mai interesanta este daca toata aceasta odisee a degradarii spatiului social respectiv a spatiului public  ( trivializarea limbajului , incalcarea tabu-urilor culturale si morale,  a traditiilor si etichetei sociale ) este una accidentala sau este una intentionata respectiv o strategie planificata care a urmarit pas cu pas ( si cronologic pot fi usor identificate etapele ei progresive ) scopuri precise  . In acest caz dilema ar putea fi depasita prin raspunsul la intrebarea clasica „Cui prodest ?” pe care il poate da orice  cercetare ( obiectiva ) , cu conditia sa nu fie girata exact de catre cei care au pornit avalansa . Se ofera  cineva ? 

2 comentarii:

Anonim spunea...

Ati fi dispus / in stare sa faceti o "recenzie" a cursului de psihopolitica din 1936 ?

Sergiu Simion spunea...

Da, dar pentru cine ? :) Tema este foarte interesanta , dar nu cred ca are sens pentru ca fiind atat de abstracta nu prezinta interes nici pentru marele public ( ceea ce este de inteles ) , nici pentru specialistii romani care din motive lesne de inteles au orbul gainilor in aceasta privinta de peste trei decenii . In plus, fara suparare, nu acord credit unei interpelari anonime.