Trece-un nouraș pe sus

Surorile Osoianu

(  Comentariile de mai jos de pe youtube , foarte interesante,  sunt pentru contul Fabric1 ,  anulat  )

 https://youtu.be/u5FymESz_gs 
( video removed )

Andrei Luca3 years ago
melodia aminteste de niste vremuri cand dragostea era pura, nobila si frumoasa nu animalica si plina de erotism, animalica si fara nimic sensibil in ea. Daca va uitati la imaginile postate pe cursul melodiei femeile erau frumos invesmantate iar intimitatea era ceva sacru,acoperit si de neatins,neintinat iar pe cel ce profita de aceasta sfanta intimitate iubind-o si apoi parasind-o era asemenea unei profanari.De aici sentimentul acesta al tragismului plus rana sufletului celui parasit care pare de nevindecat.Totusi badea trimite o scrisoare cerandu-si voie de la mandra sa se insoare cu alta simtindu-se cumva vinovat de parasirea iubitei lucru ce nu-l scapa de blestemul pacatului de a fi iubit si apoi sa paraseasca ce a iubit.

Oricum am judeca aceasta melodie ea este de o frumusete deosebita ce nu te poate lasa indiferent daca esti om normal la minte.Eu nu am aauzit-o pana azi .Azi am ascultat-o difuzata la Radio Cultural si am intrat s-o ascult de mai multe ori pt.ca mi s-a partut extraordinar de sensibila si frumoasa chiar daca e melancolica.Noi suntem un popor cu o melancolie in sange numai daca nu am ucis deja tot ce mai era frumos in noi odata cu secularismul...respect tuturor.

nehliudov1 year ago
Mult prea rar dau peste un astfel de comentariu. Iti multumesc ca m-ai ajutat sa-mi articulez si sa-mi inteleg mai bine emotiile.

ciupenhauer2 years ago (edited)
voi realizati ca toata melodia asta e de fapt o pictura? ea stand in drum plangand, norii curg deasupra poate cu zilele, pentru ea momentul e inafara timpului. tristetea nu are timp. ea ramane suspendata si singurul reper e norul. si norul vesnic trece.. cat de putine cuvinte in versuri pentru o imagine atat de puternica..


Dusan Kojic7 years ago
Great song. Regards from SERBIA!!!

Reggie Kray6 years ago
There´s something miraculous about Romanian culture, the way of the storytelling captivating in a fragile yet dignified spirit is something all human beings need to sense in their consciousness.

antimonyful5 years ago
It is one of the frustrations of humanity that you don't know what you have until it's gone. Romania and Romanians are slowly losing their culture, heritage, customs, and traditions in exchange for more "modern" things that have no lasting value. Yes, life is tough for a lot of people and they might want to leave for a better place or "evolve" into a more Western mindset. But don't think for one second Romania is all that bad and backwards compared to any other nation. Learn to cherish your rich culture and traditions and keep them from dying. I love this song and the many more like it, they touch the heart and speak to the soul. 


Mihai Maita3 years ago
atunci cand barbatii iubeau femeile si femeile respectau barbatii

Ida Marie Gedbjerg Sørensen2 years ago
I would like to know who owns the right of this track. I would like to use it in a film. Who to contact?

Blaikias1 year ago
Thank you for your interest in the Romanian culture! Regarding the copyrights, you should contact Surorile Osoianu ('The Osoianu Sisters'). You can message them on their Facebook page where you will also find their manager's phone number in the description. https://www.facebook.com/pg/SurorileOsoianu/about/?ref=page_internal Also, may I know the name of the film you are working on? I think I'd be interested in watching it :) Good luck! Looking forward to hearing from you soon!Read more

marino deželak2 years ago (edited)
I have to say... I hear this song for the first time, but it is very reminiscent of the Hungarian "Gloomy Sunday". So reminiscent actually, I could easily believe it could have been an inspiration.

Endeavour Deandre2 years ago (edited)
From what i know, this is a traditional song (it doesn't even have a known author) and it's from Basarabia area (a little far from Hungary, it's not in the Transilvanya region) Also, the subject of this song it's completely different from the Gloomy Sunday (which i understand it's about suicide) But, I'm not a specialist in these things, so it could be either way ...Show less 

oq po1 year ago
marino deželak Of course a hungarian has to come and claim everything ... please just mind your traditions and leave us alone.

Baycosinus1 year ago (edited)
So i'm a Turk and my grandparents were born in Constanta, migrated back to Turkey in 1930's. My grandma was always singing this to me when i was a little kid. I asked her the meaning of the song and she told me she can't remember since she had Alzheimer's Syndrome. She died in 2013 and several years later, i met a Romanian girl and one day she sent me this song. I cried out loud several hours when i realize this is that song. And each time i miss her, i came here and listen to this, close my eyes and imagine she's singing this to me. Multumesc. 

Edit: Thanks to the people who shared my emotions. I went to Sibiu, Romania for an Erasmus internship last summer (2019 summer) and it was the best time of my life. I experienced many "firsts" of my life, travelling abroad alone first time, being in a foreign country first time. eating miçi first time :) It was like a dream and I collected tons of memories there. And once i graduade, first thing i'll do will be to move there. Also, I had the opportunity to listen to Subcarpati live, and they performed their song "Limba Romana" in that concert first time. When I hear Surorile Osoianu, my tears started to drop! It was a beautiful night for me. Focus in the Park, Sibiu, 2020. Multumesc mult, oameni frumoși!

Nagy Jeno10 months ago
romanian magics! i'm half romanian and half hungarian born in Romania, never percepted like a real romanian. I left Romania 30 years ago to live in many foreign countrys and finally discover trough culture, that i feel and i'm romanian in my deep soul! very nice country, rich history and universal culture. You: turk; me : hungarian; we have romanians feellings just by listening that song...and even if they say that we are not romanians... we feel like!!!
Andreea Pozderie9 months ago
This is one of the most beautiful things I have ever read on youtube comments. Please let us know how your internship will go in Constanta. I can imagine this trip is already charged with so many emotions. Wish you all the best.

oneoctavelow1 year ago (edited)

I get goose bumps whenever I listen to this song. It is so hauntingly pure, so spellbinding ...so innocent... Surely it must come from a Romanian child's heart

Ștefania Ghișa1 year ago (edited)
Sentimentele stârnite sunt inexprimabile . Niște versuri atât de simple, dar purtătoare de un mesaj profund și atemporal...


A. W 1 year ago
magnifique !!! j'en ai la chair de poule

David Kroepfli8 months ago
oui c'est trop beau!

Mama omida11 months ago
ce frumos folclor avem si ascultam ca prostii manele :)

Gül She10 months ago
I can't take myself listening to this song.. I don't understand the lyrics but it aches my heart . so mystical

(https://youtu.be/u5FymESz_gs)

The President and the Press : Address before the American Newspaper Publishers Association

Cuvântul "secret" însuşi este respingător într-o societate liberă şi deschisă iar noi, ca popor, ne opunem prin istoria şi moştenirea noastră societăţilor secrete, jurămintelor secrete şi procedurilor secrete.

John F. Kennedy

John F. Kennedy

The President and the Press: Address before the American Newspaper Publishers Association

President John F. Kennedy

Waldorf-Astoria Hotel

New York City, April 27, 1961

Mr. Chairman, ladies and gentlemen:

I appreciate very much your generous invitation to be here tonight.

You bear heavy responsibilities these days and an article I read some time ago reminded me of how particularly heavily the burdens of present day events bear upon your profession.

You may remember that in 1851 the New York Herald Tribune under the sponsorship and publishing of Horace Greeley, employed as its London correspondent an obscure journalist by the name of Karl Marx.

We are told that foreign correspondent Marx, stone broke, and with a family ill and undernourished, constantly appealed to Greeley and managing editor Charles Dana for an increase in his munificent salary of $5 per installment, a salary which he and Engels ungratefully labeled as the "lousiest petty bourgeois cheating."

But when all his financial appeals were refused, Marx looked around for other means of livelihood and fame, eventually terminating his relationship with the Tribune and devoting his talents full time to the cause that would bequeath the world the seeds of Leninism, Stalinism, revolution and the cold war.

If only this capitalistic New York newspaper had treated him more kindly; if only Marx had remained a foreign correspondent, history might have been different. And I hope all publishers will bear this lesson in mind the next time they receive a poverty-stricken appeal for a small increase in the expense account from an obscure newspaper man.

I have selected as the title of my remarks tonight "The President and the Press." Some may suggest that this would be more naturally worded "The President Versus the Press." But those are not my sentiments tonight.

It is true, however, that when a well-known diplomat from another country demanded recently that our State Department repudiate certain newspaper attacks on his colleague it was unnecessary for us to reply that this Administration was not responsible for the press, for the press had already made it clear that it was not responsible for this Administration.

Nevertheless, my purpose here tonight is not to deliver the usual assault on the so-called one party press. On the contrary, in recent months I have rarely heard any complaints about political bias in the press except from a few Republicans. Nor is it my purpose tonight to discuss or defend the televising of Presidential press conferences. I think it is highly beneficial to have some 20,000,000 Americans regularly sit in on these conferences to observe, if I may say so, the incisive, the intelligent and the courteous qualities displayed by your Washington correspondents.

Nor, finally, are these remarks intended to examine the proper degree of privacy which the press should allow to any President and his family.

If in the last few months your White House reporters and photographers have been attending church services with regularity, that has surely done them no harm.

On the other hand, I realize that your staff and wire service photographers may be complaining that they do not enjoy the same green privileges at the local golf courses that they once did.

It is true that my predecessor did not object as I do to pictures of one's golfing skill in action. But neither on the other hand did he ever bean a Secret Service man.

My topic tonight is a more sober one of concern to publishers as well as editors.

I want to talk about our common responsibilities in the face of a common danger. The events of recent weeks may have helped to illuminate that challenge for some; but the dimensions of its threat have loomed large on the horizon for many years. Whatever our hopes may be for the future--for reducing this threat or living with it--there is no escaping either the gravity or the totality of its challenge to our survival and to our security--a challenge that confronts us in unaccustomed ways in every sphere of human activity.

This deadly challenge imposes upon our society two requirements of direct concern both to the press and to the President--two requirements that may seem almost contradictory in tone, but which must be reconciled and fulfilled if we are to meet this national peril. I refer, first, to the need for a far greater public information; and, second, to the need for far greater official secrecy.

I

The very word "secrecy" is repugnant in a free and open society; and we are as a people inherently and historically opposed to secret societies, to secret oaths and to secret proceedings. We decided long ago that the dangers of excessive and unwarranted concealment of pertinent facts far outweighed the dangers which are cited to justify it. Even today, there is little value in opposing the threat of a closed society by imitating its arbitrary restrictions. Even today, there is little value in insuring the survival of our nation if our traditions do not survive with it. And there is very grave danger that an announced need for increased security will be seized upon by those anxious to expand its meaning to the very limits of official censorship and concealment. That I do not intend to permit to the extent that it is in my control. And no official of my Administration, whether his rank is high or low, civilian or military, should interpret my words here tonight as an excuse to censor the news, to stifle dissent, to cover up our mistakes or to withhold from the press and the public the facts they deserve to know.

But I do ask every publisher, every editor, and every newsman in the nation to reexamine his own standards, and to recognize the nature of our country's peril. In time of war, the government and the press have customarily joined in an effort based largely on self-discipline, to prevent unauthorized disclosures to the enemy. In time of "clear and present danger," the courts have held that even the privileged rights of the First Amendment must yield to the public's need for national security.

Today no war has been declared--and however fierce the struggle may be, it may never be declared in the traditional fashion. Our way of life is under attack. Those who make themselves our enemy are advancing around the globe. The survival of our friends is in danger. And yet no war has been declared, no borders have been crossed by marching troops, no missiles have been fired.

If the press is awaiting a declaration of war before it imposes the self-discipline of combat conditions, then I can only say that no war ever posed a greater threat to our security. If you are awaiting a finding of "clear and present danger," then I can only say that the danger has never been more clear and its presence has never been more imminent.

It requires a change in outlook, a change in tactics, a change in missions--by the government, by the people, by every businessman or labor leader, and by every newspaper. For we are opposed around the world by a monolithic and ruthless conspiracy that relies primarily on covert means for expanding its sphere of influence--on infiltration instead of invasion, on subversion instead of elections, on intimidation instead of free choice, on guerrillas by night instead of armies by day. It is a system which has conscripted vast human and material resources into the building of a tightly knit, highly efficient machine that combines military, diplomatic, intelligence, economic, scientific and political operations.

Its preparations are concealed, not published. Its mistakes are buried, not headlined. Its dissenters are silenced, not praised. No expenditure is questioned, no rumor is printed, no secret is revealed. It conducts the Cold War, in short, with a war-time discipline no democracy would ever hope or wish to match.

Nevertheless, every democracy recognizes the necessary restraints of national security--and the question remains whether those restraints need to be more strictly observed if we are to oppose this kind of attack as well as outright invasion.

For the facts of the matter are that this nation's foes have openly boasted of acquiring through our newspapers information they would otherwise hire agents to acquire through theft, bribery or espionage; that details of this nation's covert preparations to counter the enemy's covert operations have been available to every newspaper reader, friend and foe alike; that the size, the strength, the location and the nature of our forces and weapons, and our plans and strategy for their use, have all been pinpointed in the press and other news media to a degree sufficient to satisfy any foreign power; and that, in at least in one case, the publication of details concerning a secret mechanism whereby satellites were followed required its alteration at the expense of considerable time and money.

The newspapers which printed these stories were loyal, patriotic, responsible and well-meaning. Had we been engaged in open warfare, they undoubtedly would not have published such items. But in the absence of open warfare, they recognized only the tests of journalism and not the tests of national security. And my question tonight is whether additional tests should not now be adopted.

The question is for you alone to answer. No public official should answer it for you. No governmental plan should impose its restraints against your will. But I would be failing in my duty to the nation, in considering all of the responsibilities that we now bear and all of the means at hand to meet those responsibilities, if I did not commend this problem to your attention, and urge its thoughtful consideration.

On many earlier occasions, I have said--and your newspapers have constantly said--that these are times that appeal to every citizen's sense of sacrifice and self-discipline. They call out to every citizen to weigh his rights and comforts against his obligations to the common good. I cannot now believe that those citizens who serve in the newspaper business consider themselves exempt from that appeal.

I have no intention of establishing a new Office of War Information to govern the flow of news. I am not suggesting any new forms of censorship or any new types of security classifications. I have no easy answer to the dilemma that I have posed, and would not seek to impose it if I had one. But I am asking the members of the newspaper profession and the industry in this country to reexamine their own responsibilities, to consider the degree and the nature of the present danger, and to heed the duty of self-restraint which that danger imposes upon us all.

Every newspaper now asks itself, with respect to every story: "Is it news?" All I suggest is that you add the question: "Is it in the interest of the national security?" And I hope that every group in America--unions and businessmen and public officials at every level-- will ask the same question of their endeavors, and subject their actions to the same exacting tests.

And should the press of America consider and recommend the voluntary assumption of specific new steps or machinery, I can assure you that we will cooperate whole-heartedly with those recommendations.

Perhaps there will be no recommendations. Perhaps there is no answer to the dilemma faced by a free and open society in a cold and secret war. In times of peace, any discussion of this subject, and any action that results, are both painful and without precedent. But this is a time of peace and peril which knows no precedent in history.

II

It is the unprecedented nature of this challenge that also gives rise to your second obligation--an obligation which I share. And that is our obligation to inform and alert the American people--to make certain that they possess all the facts that they need, and understand them as well--the perils, the prospects, the purposes of our program and the choices that we face.

No President should fear public scrutiny of his program. For from that scrutiny comes understanding; and from that understanding comes support or opposition. And both are necessary. I am not asking your newspapers to support the Administration, but I am asking your help in the tremendous task of informing and alerting the American people. For I have complete confidence in the response and dedication of our citizens whenever they are fully informed.

I not only could not stifle controversy among your readers--I welcome it. This Administration intends to be candid about its errors; for as a wise man once said: "An error does not become a mistake until you refuse to correct it." We intend to accept full responsibility for our errors; and we expect you to point them out when we miss them.

Without debate, without criticism, no Administration and no country can succeed--and no republic can survive. That is why the Athenian lawmaker Solon decreed it a crime for any citizen to shrink from controversy. And that is why our press was protected by the First Amendment-- the only business in America specifically protected by the Constitution- -not primarily to amuse and entertain, not to emphasize the trivial and the sentimental, not to simply "give the public what it wants"--but to inform, to arouse, to reflect, to state our dangers and our opportunities, to indicate our crises and our choices, to lead, mold, educate and sometimes even anger public opinion.

This means greater coverage and analysis of international news--for it is no longer far away and foreign but close at hand and local. It means greater attention to improved understanding of the news as well as improved transmission. And it means, finally, that government at all levels, must meet its obligation to provide you with the fullest possible information outside the narrowest limits of national security--and we intend to do it.

III

It was early in the Seventeenth Century that Francis Bacon remarked on three recent inventions already transforming the world: the compass, gunpowder and the printing press. Now the links between the nations first forged by the compass have made us all citizens of the world, the hopes and threats of one becoming the hopes and threats of us all. In that one world's efforts to live together, the evolution of gunpowder to its ultimate limit has warned mankind of the terrible consequences of failure.

And so it is to the printing press--to the recorder of man's deeds, the keeper of his conscience, the courier of his news--that we look for strength and assistance, confident that with your help man will be what he was born to be: free and independent.

Sursa : http://www.jfklibrary.org/Historical+Resources/Archives/Reference+Desk/Speeches/JFK/003POF03NewspaperPublishers04271961.htm

(https://sergiusimion.blogspot.com/2010/10/president-and-press-address-before.html )

Omar Khayyam

Omar Khayyam 
Desen de Marcela Cordescu
(1969) 

In urma cu mai mult de 1000 de ani trei tineri din Persia fac un legamant prin care sa se ajute reciproc in cazul in care unul dintre ei va ajunge pe trepte sociale inalte. Primul ( Nizam al Mouk ) va ajunge vizir la curtea unui sultanului Arp Aslan si ii va chema pe ceilalti doi alaturi de el . Al doilea ( Hassan ibn as Sabbah ) care a vrut sa ii ia locul va pleca in munti si va deveni celebrul “ batran al muntilor” care va organiza temuta secta a Hassisinilor si va reusi sa-l ucida in final. Al treilea va ajunge astronom, matematician, filozof , medic si poet si va lasa umanitatii sub numele de Omar Khayyam vestitele sale catrene .  

( Omar Khayyam, Catrene - George Popa, 1969 )

Professeur Luc Montagnier : Le virus covid19 est une manipulation humaine

Les extrêmes se touchent

                               
Sfera publica romaneasca da in clocot dupa 30 de ani . Pandemia bizara care a lovit intreaga planeta pare ca afecteaza nu numai sanatatea oamenilor, relatiile si raporturile sociale,  ci si atitudinile , comportamentele si valorile lor . 
Ceea ce parea de neimaginat in sinistrii ani`90 , respectiv sa ajunga pe acelasi "podium" politicienii marca PSD  simultan cu  elita culturala care conform rolului asumat in mod oficial ar fi trebuit stea in coltul opus al ringului, devine acum o realitate bizara. 
Cum spunea odata Wittgenstein, faptele in spatiul logic constituie lumea , deci sa ne rezumam la fapte . 
Un deputat PSD celebru prin cugetarile sale originale da tonul si  mai emite una pe acelasi calapod numai ca de data aceasta rezultatul ei final s-ar putea sa depaseasca asteptarile  : 

Nicolae Bacalbasa , deputat PSD 
Foto : Epoch Times Romania

https://www.aktual24.ro/se-cere-excluderea-lui-bacalbasa-din-psd-pentru-rasism-noi-o-sa-luam-virusul-de-la-ciorile-noastre/

Stafeta este preluata involuntar de catre Denisa Comanescu , editor la editura Humanitas , care are intuitia feminina de a nu emite  vreo cugetare in spatiul public  si se margineste doar sa trimita prin messenger o memă profesorului universitar Vladimir Tismaneanu care face gafa colosala de a o scoate la lumina , cu felicitari , in spatiul public :

Vladimir Tismaneanu
Foto : http://www.fondation-pierredubois.ch/

https://www.aktual24.ro/vladimir-tismaneanu-ar-putea-fi-dat-afara-de-la-universitatea-maryland-cncd-il-acuza-de-rasism-si-trimite-sesizare/

De aici incolo , avalansa a pornit iar deputatul Nicolae Bacalbasa (PSD) iese din lumina reflectoarelor .
Ringul a fost ocupat acum de elita culturala autohtona focalizata pe acelasi subiect.  
Ţanțarul ( politic)  al deputatului Bacalbasa este ridicat involuntar la rangul de armăsar (intelectual) stârnind o adevarata furtuna mediatica care  dezvaluie mai mult decat incearca sa ascunda. 
Rezultatul este un florilegiu comic de eschive, retractari , scuze ale celor implicati plus divagatiile revendicative ale aparatorilor lor care contureaza un portret de grup al elitei culturale coalizata in jurul membrilor lor a carui reputatie ar fi fost atacata  mișelește  de catre adversari .
Inainte de orice concluzie , este de mentionat ca si in acest caz se aplica vechiul aforism grecesc conform caruia marile probleme ale oamenilor nu vin de la fapte ( pe care nimeni nu le contesta in cazul de fata, nici macar protagonistii lor ) ci de la opiniile lor despre fapte. 
Cum reactioneaza elita culturii romane ( apud Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel) intr-un caz de postare cu implicatii rasiste ? In mod original.
Protagonistii dramoletei , prinsi cu ocaua mica,  invoca scuze hilare ( " Nu traiesc in Romania - Vladimir Tismaneanu ) si penibile (" am legat-o de situatia noastra de claustrare" - Denisa Comanescu ) fiind nevoiti sa afirme negru pe alb si pentru cine accepta explicatia ca nu au inteles ce au citit  ( " nu m-am gandit profund",  "nu mi-am dat seama de la inceput" , etc.) : 

”O eroare, o precizare: Azi am postat, vreme de cateva minute, o poză primita pe messenger. Se voia haioasă. Nu-i deslusisem implicațiile rasiste . Nu traiesc in Romania , nu cunosc o mulțime de detalii. Am sters-o imediat. Pagina mea este opusă oricăror forme de rasism, xenofobie, intoleranță, excluziune. Invățătură de minte pentru mine. Poate si pentru alții”.

Vladimir Tismaneanu 

https://www.g4media.ro/vladimir-tismaneanu-postare-cu-conotatii-rasiste-pe-facebook-istoricul-a-sters-imaginea-invatatura-de-minte-pentru-mine.html

Sursa : Facebook

https://romania.europalibera.org/a/vladimir-tism%C4%83neanu-%C3%AE%C8%99i-cere-scuze-pentru-meme-ul-rasist-nepotrivit-%C8%99i-cel-mai-important-dureros-/30548029.html

Denisa Comanescu
Foto : Facebook

https://www.facebook.com/denisa.comanescu.9/posts/10219355343891690

Daca cazul protagonistilor reactia de aparare este reflexa si era de asteptat, in cazul aparatorilor lor care direct sau indirect contesta utilitatea unei morale  publice si pledeaza pentru dreptul (unora) de a incarca (uneori) normele si regulile ei,  lucrurile devin mult mai interesante : 

Mircea Cartarescu
Foto : Libertatea 

“Mă bucur că dragul meu prieten Vladimir și-a cerut scuze pentru postarea dizgrațioasă( s.n.) despre Țăndărei, mai curând neatentă (s.n.)  și care nu-l caracterizează. E un gest nobil, de care nu mulți sunt în stare”.

„Însă priviți cum i-au sărit în gât, ca pe arcuri, toți paznicii din oficiu ai moralității publice (s.n.). Toți fariseii care se roagă-n picioare, mulțumind Domnului că ei sunt corecți și fără pată, altfel decât vameșii și păcătoșii. Cine va fi însă mai curând îndreptățit, ei sau cel care, greșind, își cere iertare?”

“Am ajuns să trăim vremuri în care unii dețin adevărul absolut și abia așteaptă greșeala seamănului lor. În care nimeni nu-și vede bârna din ochi, în care strigătul ”crucificați-l!” e zgomotul dominant al vremii”.

" Am trăit să-i văd, în aceeași lună, pe Matei Vișniec numit fascist și pe Denisa Comănescu și Vladimir Tismăneanu numiți rasiști de către oameni care nu au avut nimic de spus pe lume(s.n.), dar care cred că le sunt superiori pentru că ei și numai ei cunosc adevărul (s.n.). Cine te-a pus pe tine, fariseule, să veghezi la puritatea moravurilor? Boborul (s.n.)?"

Mircea Cartarescu
https://www.libertatea.ro/stiri/mircea-cartarescu-sare-in-apararea-prietenului-vladimir-tismaneanu-dupa-postarea-rasista-priviti-cum-i-au-sarit-la-gat-toti-fariseii-2950868

https://www.facebook.com/andrei.oisteanu.5/posts/312829546351357

" Au sărit la atac și domnii Ciprian Nichita și Gelu Duminică pe care îi știam a fi oameni cu scaun la cap, chiar cu un oarecare simț al umorului în privința propriei etnii. Dacă vor să și-l regăsească, poate că fac efortul de a-i ruga pe cei din TVR să caute un moment comic al cărui protagonist era regretatul Jean Cosntantin. "

" Ceea ce i s-a întâmplat și i se întâmplă în aceste zile d-lui Vladimir Tismăneanu și, în subsidiar, doamnei Denisa Comânescu, mie mi se pare că seamănă teribil cu campania anti-Mihai Șora din urmă cu câteva luni. Și arată cu câtă voluptate știm să ne devorăm valorile. Care, e adevărat, nu sunt sfinți, nu sunt fără păcat, pot să și greșească. Numai că ele, valorile vreau să zic, chiar și pentru o greșeală (nu, nu îi voi spune nevinovată) trebuie arse pe rug în regim de maximă urgență.Hai, vă rog, aduceți rapid cât mai multe vreascuri! "

Mircea Morariu
http://www.contributors.ro/editorial/pe-cand-e-programata-arderea-pe-rug-a-d-lui-vladimir-tismaneanu/

In ceea ce priveste regasirea umorului (?), o mica remarca . Domnul  Gelu Duminica ( doctor în sociologie și profesor asociat al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București )  a facut o elocventa demonstratiune in acest sens exact in paginile ziarului care il promoveaza intens :

" E şi greu, ca român ce trăieşte în România, să nu rezonezi la „Viaţa m-a făcut să nu fiu deloc cuminte/ Am făcut infracţiuni şi-am mers înainte/ Eu nu dau înapoi/ Nu cad pe locul doi/Pentru că şeful meu/ E numai Dumnezeu/ Am făcut multe rele/ Şi-aveam pedepse grele/ Dar El nu m-a lăsat/ Şi tot m-a ajutat”. În lumina acestor versuri care mustesc a „şcoala vieţii”, auzul ştirii că Dani Mocanu a fost arestat a căzut peste mine ca un trăznet. Cică  în timpul liber omul se ocupa cu proxenetismul şi alte infracţiuni din aceeaşi familie, nu de alta însă chiar dorea să-şi provoace muza (s.n.) pentru a putea să creeze alte versuri de acelaşi mare angajament. Eu unul mă aşteptam să aud că domnul în cauză a fost admis la program de studii doctorale ale Universităţii Oxford sau cel puţin ale London School of Economics, însă se pare că „dujmanii” (cu „j”, aşa cum se „spune” băieţaşii) l-au făcut. Nu-i nimic, că omul se va întoarce, şi atunci să te ţii…. 

Gelu Duminica - Dani Mocanu si fariseii

https://adevarul.ro/news/societate/dani-mocanu-fariseii-1_59d210a15ab6550cb8bc546a/index.html

Dincolo de protagonistii scenetei , de aparatorii si de contestatarii  lor , spatiul social dispune inca de mecanisme de (auto)reglare care s-au activat instantaneu si cu motoarele turate la maximum ( in acest caz, nu si in altele ) pentru incalcarea regulilor si normelor civice pe care sustin ca le apara : 

https://www.facebook.com/csaba.asztalos.56

Sursa : https://www.facebook.com/InstitutulElieWiesel/

“Universitatea din București se delimitează de poziția exprimată public de profesorul Vladimir Tismăneanu (o postare pe contul domniei sale de Facebook, ștearsă ulterior).Ca instituție de educație și de cercetare, cu o continuă și asumată misiune publică, Universitatea din București rămâne dedicată rolului său de a forma tinerele generații în spiritul valorilor și al principiilor democrației autentice. Apărarea demnității umane, lupta împotriva xenofobiei și a rasismului, apărarea drepturilor și a libertăților individuale sunt câteva dintre principiile și valorile nenegociabile pe care se consolidează activitatea comunității academice a universității noastre.Profesorul Vladimir Tismăneanu este, începând cu anul 2017, coordonator al Centrul de Cercetare a Totalitarismelor ‘Hannah Arendt’. Funcția deținută de prof. Tismăneanu este una onorifică, neremunerată. Deși nu există relații contractuale între profesorul Tismăneanu și Universitatea din București, situația domniei sale va fi discutată în cursul săptămânii viitoare în forurile de decizie ale Universității din București.”

https://www.g4media.ro/universitatea-din-bucuresti-anunta-ca-se-delimiteaza-de-pozitia-exprimata-de-vladimir-tismaneanu-si-ca-va-discuta-in-forurile-de-decizie-situatia-sa.html

Ulterior , si in buna traditie autohtona , apare o schimbare de registru . Principalul acuzator public in acest caz si-a indulcit deja tonul ceea ce sugereaza ca ciclonul mediatic initial va deveni in final o furtuna intr-un pahar cu apa ( deci sesizarea din oficiu a institutiei si interventia ei pro-domo si pe plan extern vor ramane probabil la nivel declarativ si pentru impresie artistica ) :

" Salut si apreciez scuzele si pozitia corecta a dl. profesor Tismaneanu !"

Asztalos Csaba

https://www.facebook.com/csaba.asztalos.56/posts/3138735199504863

Dincolo de circul politicianist si de orgoliile elitei culturale autohtone, toata acesta inflamare a opiniei publice arata fracturile adanci existente in societatea romaneasca de peste trei decenii intre clasa politica, societatea civila si cetateni, fracturi care raman in continuare si probabil se vor adanci. 

Comportamentul unei clase politice care ataca in mod repetat statul de drept si deciziile unei justitii care elibereaza in cascada infractorii sunt de neinteles nu numai pentru cetateanul de rand  , ci si pentru politistul englez specializat in lupta cu infractorii  care este trist pentru victimele infractorilor  si se teme pentru poporul roman ( probabil ca unii il vor declara " extremist" ,nationalist",etc.  ) :

”La auzul acestei vești triste, mă tem pentru poporul român. Sistemul de justiție penală din România a dat greș atât față de  copiii care au fost tratați și exploatați, cât și față de viitoarele victime."  

Bernie Gravett

( https://www.g4media.ro/exclusiv-bernie-gravett-politistul-englez-care-a-lucrat-la-cazul-tandarei-dupa-ce-justitia-i-a-achitat-pe-toti-inculpatii-acuzati-de-trafic-de-copii-sunt-trist-pentru-victime-am-trimis-pr.html).

Din aceasta perspectiva un asemenea scandal mediatic in care protagonistii sunt prezentati drept victime capata proportii derizorii si cu totul alte conotatii pentru ca aici nu numai greselile sunt importante  , ci si gandirea,  mentalitatile si sistemul de valori care stau la baza lor si care le genereaza . 

Pe de alta parte , acest scandal are meritul de a readuce in discutie o problema esentiala pentru un stat de drept aflat sub asaltul penalilor ( sa ne amintim de celebra Ordonanta 13 )  si pentru o societate  aflata sub asaltul mediocritatilor si impostorilor  ( sa ne amintim de cele 30.000 de diplome universitare false , de fabricile de doctorate ,etc. ) respectiv problema esentiala a credibilitatii , reputatiei si legitimitatii morale a elitelor politice , culturale, etc.

Ori credibilitatea , reputatia si legitimitatea morala nu se pot apara cu teancuri de carti ( asta facea si Adrian Paunescu in 1990 ) pentru ca pur simplu inseamna cu totul altceva, iar protagonistii acestui scandal au aflat cu prisosinta. 

http://www.contributors.ro/editorial/pe-cand-e-programata-arderea-pe-rug-a-d-lui-vladimir-tismaneanu/#comment-407751

Sergiu Simion spune:

Comentariul tău e în așteptare.

13/04/2020 la 22:45

Les extrêmes se touchent ( 1 )

http://www.contributors.ro/editorial/pe-cand-e-programata-arderea-pe-rug-a-d-lui-vladimir-tismaneanu/#comment-407752

Sergiu Simion spune:

Comentariul tău e în așteptare.

13/04/2020 la 22:47

Les extrêmes se touchent ( 2)

N.B. In buna traditie a articolelor autorului Mircea Morariu , acesta ( sau administratorii/moderatorii Contributors.ro ? ) publica un articol nou (http://www.contributors.ro/editorial/realitate-%c8%99i-interese/ )  fara sa publice toate comentariile de la precedentul articol . Nu este prima data cand se intampla acest lucru  si vorbim aici de o forma de cenzura mascata. Sa vedem cat va dura si daca vor mai apare alte comentarii dupa ultimul care a fost acceptat si (13/04/2020 la 13:49) . 
Nu mai dureaza ! 
Mircea Morarriu ( cel mai probabil ) si/ sau administratorii Contributors.ro cenzureaza cu buna-stiinta comentariile aparute la unele articole cum este cazul la articolul citat anterior. Pentru exemplificare le public in extenso asa cum apar la accesarea forumului  : 

Currently there are "5 comments" on this Article:

1. Vintila spune:

   
   

   13/04/2020 la 10:34

   Eu cred ca tocmai reactiile pe care le criticati dumneavoastra l-au facut sa-si ceara scuze. Si frica de consecinte. Stiti ca initial si-a sters scuzele si a facut pe mortul in papusoi. Astepta sa vada ce se intampla. Daca reactiile erau mici, n-ar fi urmat deloc scuze

   Răspunde
2. Neamtu tiganu spune:

   13/04/2020 la 10:49

   Cine greseste plateste!
   Eu, de ex,. Am fost in permanenta banat la articolele profesorului din Maryland, pus in alte parti la index pt glume mult mai nevinovate decit cea cu ciorile.
   E cazul sa vada si teribilii oameni de bine care imparteau certificate de buna purtare ce- nseamna intransigenta de care dadeau ei dovada. Si, nu in ultimul rind, prof din Maryland nu prea era cunoscut ca cineva cu simtul umorului, deci nu i se poate cumpara ca ar fi facut o poanta, nu, d-l a facut-o cu intentie in cunostiinta, a avut un moment slab si a aratat cine este cu adevarat.

   Răspunde
3. Stan spune:

   13/04/2020 la 12:34

   Sincer, eu nu pricep.
   S-a pus o poză cu niște ciori pe un gard, însoțită de mesajul „S-a închis aeroportul din Țăndărei”. De unde și până unde legătura cu acea anume etnie? Nu cumva cei care s-au „autosesizat” și au înfierat cu mânie proletară poza sunt cei care perpetuează ideea că cei din acea etnie ar fi „ciori” sau ce alte apelative li se/își arogă?
   Înțeleg, nu permitem atacuri la persoană, aici vorbind despre atacuri directe, cu num eși „pronume”. Dar de aici și până la a interzice libera exprimare pentru că mie mi s-a părut că tonul era nu-știu-cum sau că în poză apărea ceva legat prin folclor de altceva… e un drum extrem de lung.
   Poza a fost o glumă. Cui nu-i place, să nu se uite la ea, iar într-un timp oarecare ea o să dispară. Dar s-o ții în atenția publică, să faci atâta bâlci și să te dai atacat de nimeni nu știe cine, e deja de domeniul patologicului. Sau de domeniul trolling-ului cu influențe pan-slaviste.

   Așa că, rogu-vă… Unde se oprește libertatea de exprimare și unde începe cenzura?
   Am înțeles, nu mai avem voie să vorbim despre ciori, pentru că… se simt unii jigniți. Despre ce nu mai avem voie să vorbim? Urmăm modelul Belarusului și interzicem cuvântul „coronavirus” din vocabular? Interzicem direct orice discuții despre persoanele incomode puterii? Cenzurăm media?

   Chair nu suntem în toate mințile de am ajuns să facem din așa ceva subiect de discuții?

   Răspunde
4. ion adrian spune:

   13/04/2020 la 13:49

   Si daca eu scriu acum ca reprezentantii etniei puteau ca pe langa toate acestea descrise de dvs, sa faca niste drumuri pe la Nadlac, prin zona depozitelor de armament de la Tandarei si pe aiurea date inapoi de sistemul nostru judiciar in baza stiu eu carei chichite gandite cu schepsis, imi veti cenzura spusele sau veti considera ca am dreptate? Nu i-am vazut pe niciunii din acesi regi, regine, imparati, imparatese , parlamentari, sociologi si formatori de opinie facand ceva pozitiv pentru educarea acestei etnii care din pacate are mai mult decat altele persoane care contribuie la raspandirea virusului prin inconstienta, indiferenta sau dupa cum e manifeta unul chiar ura de rasa, caci cum sa interpretez zicerea: voi va imbolnaviti si noi nu!
   Ce spuneti de asta dle Duminica? Ca doar nu-mi permit sa-l intreb pe Luminatia Sa Imperiala . smile

   Răspunde
5. Sergiu Simion spune:

   Comentariul tău e în așteptare.
   

   13/04/2020 la 22:45

   Les extrêmes se touchent ( 1 )

   Sfera publica romaneasca da in clocot dupa 30 de ani . Pandemia bizara care a lovit intreaga planeta pare ca afecteaza nu numai sanatatea oamenilor, relatiile si raporturile sociale, ci si atitudinile , comportamentele si valorile lor .
   Ceea ce parea de neimaginat in sinistrii ani `90 , respectiv sa ajunga pe acelasi “podium” politicienii marca PSD simultan cu elita culturala care conform rolului asumat in mod oficial ar fi trebuit stea in coltul opus al ringului, devine acum o realitate bizara.
   Cum spunea odata Wittgenstein, faptele in spatiul logic constituie lumea , deci sa ne rezumam la fapte .
   Un deputat PSD celebru prin cugetarile sale originale da tonul si mai emite una pe acelasi calapod ( ) numai ca de data aceasta rezultatul ei final s-ar putea sa depaseasca asteptarile :

   https://www.aktual24.ro/se-cere-excluderea-lui-bacalbasa-din-psd-pentru-rasism-noi-o-sa-luam-virusul-de-la-ciorile-noastre/

   Stafeta este preluata involuntar de catre Denisa Comanescu , editor la editura Humanitas , care are intuitia feminina de a nu emite vreo cugetare in spatiul public si se margineste doar sa trimita prin messenger o memă profesorului universitar Vladimir Tismaneanu care face gafa colosala de a o scoate la lumina , cu felicitari , in spatiul public :

   https://www.g4media.ro/vladimir-tismaneanu-postare-cu-conotatii-rasiste-pe-facebook-istoricul-a-sters-imaginea-invatatura-de-minte-pentru-mine.html

   De aici incolo , avalansa a pornit iar deputatul Nicolae Bacalbasa (PSD) iese din lumina reflectoarelor . Ringul a fost ocupat acum de elita culturala autohtona focalizata pe acelasi subiect.
   Ţanțarul ( politic) al deputatului Bacalbasa este ridicat involuntar la rangul de armăsar (intelectual) stârnind o adevarata furtuna mediatica care dezvaluie mai mult decat incearca sa ascunda.
   Rezultatul este un florilegiu comic de eschive, retractari , scuze ale celor implicati plus divagatiile revendicative ale aparatorilor lor care contureaza un portret de grup al elitei culturale coalizata in jurul membrilor lor a carui reputatie ar fi fost atacata mișelește de catre adversari .
   Inainte de orice concluzie , este de mentionat ca si in acest caz se aplica vechiul aforism grecesc conform caruia marile probleme ale oamenilor nu vin de la fapte ( pe care nimeni nu le contesta in cazul de fata, nici macar protagonistii lor ) ci de la opiniile lor despre fapte.
   Cum reactioneaza elita culturii romane ( apud Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel) intr-un caz de postare cu implicatii rasiste ? In mod original.
   Protagonistii dramoletei , prinsi cu ocaua mica, invoca scuze hilare ( ” Nu traiesc in Romania – Vladimir Tismaneanu ) si penibile (” am legat-o de situatia noastra de claustrare” – Denisa Comanescu ) fiind nevoiti sa afirme negru pe alb si pentru cine accepta explicatia ca nu au inteles ce au citit ( ” nu m-am gandit profund”, “nu mi-am dat seama de la inceput” , etc.) :

   ”O eroare, o precizare: Azi am postat, vreme de cateva minute, o poză primita pe messenger. Se voia haioasă. Nu-i deslusisem implicațiile rasiste . Nu traiesc in Romania , nu cunosc o mulțime de detalii. Am sters-o imediat. Pagina mea este opusă oricăror forme de rasism, xenofobie, intoleranță, excluziune. Invățătură de minte pentru mine. Poate si pentru alții”.

   Vladimir Tismaneanu

   https://www.g4media.ro/vladimir-tismaneanu-postare-cu-conotatii-rasiste-pe-facebook-istoricul-a-sters-imaginea-invatatura-de-minte-pentru-mine.html

   https://romania.europalibera.org/a/vladimir-tism%C4%83neanu-%C3%AE%C8%99i-cere-scuze-pentru-meme-ul-rasist-nepotrivit-%C8%99i-cel-mai-important-dureros-/30548029.html

   https://www.facebook.com/denisa.comanescu.9/posts/10219355343891690

   Daca cazul protagonistilor reactia de aparare este reflexa si era de asteptat, in cazul aparatorilor lor care direct sau indirect contesta utilitatea unei morale publice si pledeaza pentru dreptul (unora) de a incarca (uneori) normele si regulile ei, lucrurile devin mult mai interesante :

   “Mă bucur că dragul meu prieten Vladimir și-a cerut scuze pentru postarea dizgrațioasă( s.n.) despre Țăndărei, mai curând neatentă (s.n.) și care nu-l caracterizează. E un gest nobil, de care nu mulți sunt în stare”.
   „Însă priviți cum i-au sărit în gât, ca pe arcuri, toți paznicii din oficiu ai moralității publice (s.n.). Toți fariseii care se roagă-n picioare, mulțumind Domnului că ei sunt corecți și fără pată, altfel decât vameșii și păcătoșii. Cine va fi însă mai curând îndreptățit, ei sau cel care, greșind, își cere iertare?”
   “Am ajuns să trăim vremuri în care unii dețin adevărul absolut și abia așteaptă greșeala seamănului lor. În care nimeni nu-și vede bârna din ochi, în care strigătul ”crucificați-l!” e zgomotul dominant al vremii”.
   ” Am trăit să-i văd, în aceeași lună, pe Matei Vișniec numit fascist și pe Denisa Comănescu și Vladimir Tismăneanu numiți rasiști de către oameni care nu au avut nimic de spus pe lume(s.n.), dar care cred că le sunt superiori pentru că ei și numai ei cunosc adevărul (s.n.). Cine te-a pus pe tine, fariseule, să veghezi la puritatea moravurilor? Boborul (s.n.)?”

   Mircea Cartarescu
   https://www.libertatea.ro/stiri/mircea-cartarescu-sare-in-apararea-prietenului-vladimir-tismaneanu-dupa-postarea-rasista-priviti-cum-i-au-sarit-la-gat-toti-fariseii-2950868

   “A-l acuza pe Vladimir Tismaneanu de rasism, extremism de dreapta, nazism şi de alte orori, este complet absurd. El a scris un raft de cărţi importante împotriva extremismelor. La fel în ceea ce o priveşte pe Denisa Comanescu. Ea a editat un raft de cărţi importante împotriva extremismelor.
   Later edit: După părerea mea, este o problemă de calibrare şi nuanţare. Cărţile anti-rasiste scrise şi publicate de cei doi cântăresc (pt societatea românească) infinit mai mult decât o glumă proastă pe FB. Mai ales că şi-au cerut public scuze, fapt rarisim în spaţiul românesc. Aruncând cu pietre în ei, activiştii pt drepturile minorităţilor nu fac decât să alunge doi aliaţi, doi prieteni…”

   Andrei Oișteanu
   https://www.facebook.com/andrei.oisteanu.5/posts/312829546351357

   Răspunde
6. Sergiu Simion spune:

   Comentariul tău e în așteptare.
   

   13/04/2020 la 22:47

   Les extrêmes se touchent ( 2)

   ” Au sărit la atac și domnii Ciprian Nichita și Gelu Duminică pe care îi știam a fi oameni cu scaun la cap, chiar cu un oarecare simț al umorului în privința propriei etnii. Dacă vor să și-l regăsească, poate că fac efortul de a-i ruga pe cei din TVR să caute un moment comic al cărui protagonist era regretatul Jean Cosntantin. ”
   ” Ceea ce i s-a întâmplat și i se întâmplă în aceste zile d-lui Vladimir Tismăneanu și, în subsidiar, doamnei Denisa Comânescu, mie mi se pare că seamănă teribil cu campania anti-Mihai Șora din urmă cu câteva luni. Și arată cu câtă voluptate știm să ne devorăm valorile. Care, e adevărat, nu sunt sfinți, nu sunt fără păcat, pot să și greșească. Numai că ele, valorile vreau să zic, chiar și pentru o greșeală (nu, nu îi voi spune nevinovată) trebuie arse pe rug în regim de maximă urgență.Hai, vă rog, aduceți rapid cât mai multe vreascuri! ”

   Mircea Morariu
   http://www.contributors.ro/editorial/pe-cand-e-programata-arderea-pe-rug-a-d-lui-vladimir-tismaneanu/

   In ceea ce priveste regasirea umorului (?), o mica remarca . Domnul Gelu Duminica ( doctor în sociologie și profesor asociat al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București ) a facut o elocventa demonstratiune in acest sens exact in paginile ziarului care il promoveaza intens :

   ” E şi greu, ca român ce trăieşte în România, să nu rezonezi la „Viaţa m-a făcut să nu fiu deloc cuminte/ Am făcut infracţiuni şi-am mers înainte/ Eu nu dau înapoi/ Nu cad pe locul doi/Pentru că şeful meu/ E numai Dumnezeu/ Am făcut multe rele/ Şi-aveam pedepse grele/ Dar El nu m-a lăsat/ Şi tot m-a ajutat”. În lumina acestor versuri care mustesc a „şcoala vieţii”, auzul ştirii că Dani Mocanu a fost arestat a căzut peste mine ca un trăznet. Cică în timpul liber omul se ocupa cu proxenetismul şi alte infracţiuni din aceeaşi familie, nu de alta însă chiar dorea să-şi provoace muza (s.n.) pentru a putea să creeze alte versuri de acelaşi mare angajament. Eu unul mă aşteptam să aud că domnul în cauză a fost admis la program de studii doctorale ale Universităţii Oxford sau cel puţin ale London School of Economics, însă se pare că „dujmanii” (cu „j”, aşa cum se „spune” băieţaşii) l-au făcut. Nu-i nimic, că omul se va întoarce, şi atunci să te ţii….”

   Gelu Duminica – Dani Mocanu si fariseii
   https://adevarul.ro/news/societate/dani-mocanu-fariseii-1_59d210a15ab6550cb8bc546a/index.html

   Dincolo de protagonistii scenetei , de aparatorii si de contestatarii lor , spatiul social dispune inca de mecanisme de (auto)reglare care s-au activat instantaneu si cu motoarele turate la maximum ( in acest caz, nu si in altele ) pentru incalcarea regulilor si normelor civice pe care sustin ca le apara :

   https://www.facebook.com/csaba.asztalos.56

   https://www.facebook.com/InstitutulElieWiesel/

   https://www.facebook.com/unibuc.ro/

   Ulterior , si in buna traditie autohtona , apare o schimbare de registru . Principalul acuzator public in acest caz si-a indulcit deja tonul ceea ce sugereaza ca ciclonul mediatic initial va deveni in final o furtuna intr-un pahar cu apa ( deci sesizarea din oficiu a institutiei si interventia ei pro-domo si pe plan extern vor ramane probabil la nivel declarativ si pentru impresie artistica ) :

   ” Salut si apreciez scuzele si pozitia corecta a dl. profesor Tismaneanu !”

   Asztalos Csaba

   https://www.facebook.com/csaba.asztalos.56/posts/3138735199504863

   Dincolo de circul politicianist si de orgoliile elitei culturale autohtone, toata acesta inflamare a opiniei publice arata fracturile adanci existente in societatea romaneasca de peste trei decenii intre clasa politica, societatea civila si cetateni, fracturi care raman in continuare si probabil se vor adanci.
   Comportamentul unei clase politice care ataca in mod repetat statul de drept si deciziile unei justitii care elibereaza in cascada infractorii sunt de neinteles nu numai pentru cetateanul de rand , ci sipentru politistul englez specializat in lupta cu infractorii care este trist pentru victimele lor si se teme pentru poporul roman ( probabil unii il vor declara ” extremist” ,nationalist”,etc. ) :

   ”La auzul acestei vești triste, mă tem pentru poporul român. Sistemul de justiție penală din România a dat greș atât față de copiii care au fost tratați și exploatați, cât și față de viitoarele victime.”

   Bernie Gravett
   ( https://www.g4media.ro/exclusiv-bernie-gravett-politistul-englez-care-a-lucrat-la-cazul-tandarei-dupa-ce-justitia-i-a-achitat-pe-toti-inculpatii-acuzati-de-trafic-de-copii-sunt-trist-pentru-victime-am-trimis-pr.html).

   Din aceasta perspectiva un asemenea scandal mediatic in care protagonistii sunt prezentati drept victime capata proportii derizorii si cu totul alte conotatii pentru ca aici nu numai greselile sunt importante , ci si gandirea, mentalitatile si sistemul de valori care stau la baza lor si care le genereaza .
   Pe de alta parte , acest scandal are meritul de a readuce in discutie o problema esentiala pentru un stat de drept aflat sub asaltul penalilor ( sa ne amintim de celebra Ordonanta 13 ) si pentru o societate aflata sub asaltul mediocritatilor si impostorilor ( sa ne amintim de cele 30.000 de diplome universitare false , de fabricile de doctorate ,etc. ) respectiv problema esentiala a credibilitatii , reputatiei si legitimitatii morale a elitelor politice , culturale, etc.
   Ori credibilitatea , reputatia si legitimitatea morala nu se pot apara cu teancuri de carti ( asta facea si Adrian Paunescu in 1990 ) pentru ca pur simplu inseamna cu totul altceva, iar protagonistii acestui scandal au aflat cu prisosinta.

   Răspunde
7. mary spune:

   14/04/2020 la 12:22

   Eu nici nu auzisem de postarile d-lui Tismaneanu sau ale Denisei Comanescu pana sa aud in presa de autosesizarile celor de la CNCD.
   In plus nici nu stiam ca si d-na Comanescu comisese acesta eroare, se spunea doar de d-l Tismaneanu ceea ce imi confirma faptul ca esti atacat pentru orice greseala daca esti perceput ca fiind prea sus pentru restul, prea o amenintare. Sau poate pentru ca, atunci cand ai ajuns intr-o pozitie inalta, chiar si metaforic vorbind, se presupune ca ar trebui sa fii un model pentru ceilalti.
   Evident ca e pacat ca o astfel de greseala s-a comis, mai ales cand e cel care a comis-o s-a confruntat el sau confratii lui de multe ori cu discriminarea. E evident ca nu a fost o decizie prea inspirata dar pentru ca suntem in Postul Pastelui, haideti sa ne reamintim ce spunea Isus atunci cand farizeii i-au adus inainte femeia pacatoasa : “Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra ei” (Ioan 7-8)

   Răspunde

http://www.contributors.ro/editorial/pe-cand-e-programata-arderea-pe-rug-a-d-lui-vladimir-tismaneanu/




Update  : 04/14/2020 - ora 13.22 

Autorul si/sau moderatorii platformei revin asupra deciziei anterioare si publica toate ( sa speram ) comentariile aparute din data de 13.04 si pana acum.