Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles, Ambassador of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland to Romania, Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois, Steven van Groningen, Leslie Hawke, Peter Damian Hurley

vineri, 13 iulie 2018

Decivilizarea si dezumanizarea societatii romanesti . Etapa I. Degradarea limbajului public


Un mesaj viral  (https://adevarul.ro/news/facebook-magazin/mesajul-viral-corporatii-angajatii-romani-vorbesc-urat-words-like-ftui-will-not-be-tolerated-1_55fbdae9f5eaafab2cbc4457/index.html ) este ocazia de a readuce in discutie o problema de eticheta , civilizatie si decenta.
Mediul corporatist pentru a putea actiona  in mod legal este obligat sa respecte reguli , o deontologie , normele civilizatiei europene , eticheta si demnitatea persoanei  spre deosebire de unii oameni de cultura de la noi care de 11 ani fac mari eforturi  de a introduce in circuitul public limbajul de şatră , puşcărie , cazarmăşantier, mahala , etc.,  limbajul traficantilor de carne vie si inscriptiile din latrinele publice. Oare de ce ?
Ultimul semnal public dat in acest sens este dat de o pseudo-argumentatie si un limbaj de nereprodus in spatiul civilizatiei romanesti si in spatiul civilizatiei euro-atlantice , de-a dreptul jenant pentru un om instruit si educat . 
Despre ce este vorba ? Un critic de artă, critic de teatru, critic literar, publicist, eseist și traducător român*) invoca inscriptiile din latrinele romanilor (?!) si doua (!) studii obscure din a doua parte a secolului al XX-lea , transforma exceptia si devianta lingvistica si sociala in regula si  doreste sa stearga granita dintre  limba romana , limbajul public si argou  ( https://adevarul.ro/cultura/patrimoniu/povestea-vorbe-rusine-1_53ad40ac0d133766a8f0e88d/index.html ) . 
Sa nu ne miram daca urmand aceasta tendinta " novatoare " care sterge granita dintre decent/indecent ,  limbajul civilizat si limbajul vulgar , va evolua si limbajul folosit in gradinitele , scolile , liceele , universitatile si academiile romanesti  ( nu mai vorbim de situatia in care acest limbaj ar incepe sa fie folosit si in familii , probabil ca autorul atat de convins de opiniile sale o face deja... ) pentru ca mass-media a dat deja tonul care face muzica prin (de)formatorii de opinie : 


" Am să mă întorc acum la chestiunea tabuizării. Ea nu este nouă, o cunoaştem bine cel puţin din studiul civilizaţiei romane. Când arheologii au scos la iveală ruinele oraşelor Pompei şi Herculanum, acoperite de lava Vezuviului, au constatat, între altele, că latrinele publice aveau înscrisuri pe pereţi cu cuvinte triviale, aşa cum se întâmplă şi astăzi. Aşa au fost atestate cuvintele obscene în latină. Cu toate acestea, culturile oficiale din sistemul civilizaţional euro-american au condamnat întotdeauna folosirea publică, şi chiar intimă, a anumitor cuvinte considerate „diabolice”. 
" Nu cred că mai trebuie stăruit. Civilizaţia noastră este o civilizaţie care tabuizează sexualitatea, excreţia şi micţiunea, altfel spus, separă (s.n.) impurul de pur, murdăria, de curăţenie, păcatul, de virtute  . Reacţia firească a omului de pretutindeni a fost perpetuarea „cu fereală” a cuvântului neaoş, cu o imagistică creatoare explozivă. Limbajul oacheş a vegheat dintotdeauna mersul ipocrit şi adesea snob (s.n.) al „culturii înalte”."

" Cu toate acestea, abundenţa utilizării termenilor triviali în limbajul de zi cu zi, de către persoane indiferent de nivelul cultural sau de vârstă, concomitent cu stăruinţă de a se menţine tabuul chiar şi într-un articol lingvistic mi se pare o atitudine ipocrită, revolută şi în discordanţă cu ceea ce se petrece în „lumea civilizată” .

" Din punct de vedere ştiinţific însă, ignorarea lor ni se pare nefundată; practic, pudoarea lingvistică a determinat lipsa cuvintelor obscene din dicţionarele curente, deşi asemenea cuvinte reprezintă un material de limbă vie.”, scria Erling Schøller în Cuvinte şi expresii obscene în limba română, Revue Romane, vol. VI , Copenhaga, 1971.

" Este important să amintim aici că, în a doua parte a secolului al XX-lea, exceptând lucrările despre argou publicate de Alphonse Juilland (1952), studiul lui Schøller din 1971-72 este singurul care aduce o abordare ştiinţifică naturală a problemei acestor termeni."

Sursa :
Dan Caragea *) - Povestea unei vorbe de ruşine

https://adevarul.ro/cultura/patrimoniu/povestea-vorbe-rusine-1_53ad40ac0d133766a8f0e88d/index.html


Pe scurt , exact atunci cand societatea romaneasca era in stare de alerta maxima generata de masacrarea Codului Penal iar 12 ( !) state protestau fata de aceste schimbari de neconceput intr-un stat de drept, unii " agenti ai schimbarii "  scriau pledoarii patetice ( pardon , " stiintifice" )  pentru  " democratizarea" limbajului obscen fiind publicati intr-un cotidian de mare tiraj.
Problema este ca in asemenea chestiuni care tin de decenta / indecenta publica , unii cred ca au dreptul suveran sa decida in numele tuturor. 
Daca degradarea limbajului public si degradarea spatiului social pana la cote triviale ( respectiv primul pas spre decivilizare si dezumanizare )  devine o realitate , intrebarea logica este care vor fi efectele sociale ale acestei " democratizari" si ce poate urma dupa aceea respectiv dupa clamata disparitie a bunei cuviinţe si limbajului civilizat respectiv a introducerii si " democratizarii"  limbajului obscen definit drept " popular" **) , dar nu este prea greu de ghicit, nu ? 



Nota

*)
Dan Caragea
Dan Caragea (născut în 1954) este critic de artă, critic de teatru, critic literar, publicist, eseist și traducător român. Este lusitanist, specialist în psihologie și lingvistică computațională. Debutul său în critică a avut loc încă din clasa a X-a, în revista liceului „Frații Buzești” din Craiova, publicând de atunci o serie de articole și studii de specialitate în reviste din țară și din străinătate. Treptat, eseurile și studiile sale și-au lărgit tematica, îndreptându-se spre lumea artei, literaturii, psihologiei și analizei automate a discursului. A publicat, începând cu 2011, cronici de limbă în Occidentul românesc de la Madrid.
Sursa : adev.ro/pbb8mc 

**) Criticul revolutionar de tip nou Dan Caragea care confunda in mod intentionat cercetarea academica (?) cu abolirea comportamentului civilizat in spatiul public ,  pledeaza in mod explicit pentru desfiinţarea bunei cuviinţe : 

Când „buna cuviinţă“ nu are ce căuta

Niciun comentariu: