 |
| Fermier ( Arendas ) -2023 Ţaran ( Arendator ) - 2023 |
Protestul fermierilor (si transportatorilor ) care blocheaza de mai multa vreme tara , orasele si granitele ei are cateva interpretari in presa care nu ating de fapt fondul problemei.
Prima poate fi gasita pe platforma Contributors.ro . Aceasta interpretare tehnicista ( Analiza costurilor si veniturilor , Analiza punctului de breakeven(rentabilitate), Cotatiile preturilor cerealelor , Ce face Rusia…, etc.) porneste de la cateva axiome :
Prima poate fi gasita pe platforma Contributors.ro . Aceasta interpretare tehnicista ( Analiza costurilor si veniturilor , Analiza punctului de breakeven(rentabilitate), Cotatiile preturilor cerealelor , Ce face Rusia…, etc.) porneste de la cateva axiome :
" Subventia nu imbogateste fermierul (s.n.), ci scade punctul de recuperare al costurilor in limita unor productivitati mai mici, posibile la noi. Cu cat subventia e mai mare cu atat scade si limita(s.n.).”“ Intelegem ca in anii secetosi, de exemplu, pretul creste nu pentru ca se imbogateste cineva(s.n.), ci pentru ca, pentru a atinge acel nivel de recuperare (macar) a costurilor fermierii trebuie sa vanda mai scump."" Una peste alta, fermierii din Romania vand in paguba(s.n.), socotind si subventia aia mult hulita de toti papagalii care vorbesc despre agricultura (s.n.), fara sa fi lucrat nicio zi macar pe camp sau in grajd."" Nu avem zile libere, nu avem revelioane, Craciun sau Paste, nu primim vouchere, al 13-lea “salar”, prime sau pensii speciale, muncim pe rupte sa nu ne falimentam micile afaceri pentru care am varsat sange si sudoare."
Si in sfarsit ceva ceva doar pentru initiati :
“FOB SUA Golful NOLA / Grau SRW”Grau la 1,14 lei/kg!!! Nu anul trecut, ci azi!Cand la noi e 0,5- 0,6 lei/kgIntrati aici:https://bursacereale.com/stocks/wheatAvem preturi intre 1,4 lei la grau HRW (Hard Red Winter) adica un grau bun de panificatie si de 1,14 lei/kg la unul mai fara gluten SRW (soft red winter)"Sursa:Mircea Modan- Problemele fermierilor , pe cifre
In opinia autorului : “ Subventia nu imbogateste fermierul (s.n.), ci scade punctul de recuperare al costurilor…” pentru ca, prin traditie , " din agricultura nu se castiga " . Asa sa fie , dar atunci este mai greu de explicat pasiunea brusca pentru agricultura a unor celebritati din cele mai diverse domenii ( Dragnea, Borcea, Dinescu, Gigi Netoiu ,etc. )
La o asemenea stare de pauperitate reclamata exista si contraexemple. Intr-o comuna din Mehedinti exista cazul unui fermier din Italia venit inca din anii `90 care recent a cultivat in mod abuziv si cu de la sine putere terenul unui satean . Pus in fata faptului implinit, sateanul s-a infuriat si a recoltat tot ce a cultivat italianul. Reactia fermierului italian l-a lasat fara replica : “ Ia-o , nu ma intereseaza recolta, ma intereseaza subventia !” , ca sa nu mai vorbim de cazul unui fermier venit mai recent din Moldova care din toata saracia agriculturii s-a afisat prin praful din Mehedinti cu o superba decapotabila galbena (Ferrari ?) de sute de mii de euro .
Lasand gluma la o parte , sa punem lucrurile la locul lor . Nu exista niciun fel de legatura logica intre productivitatea scazuta din Romania ( arhicunoscuta ) si intentiile agresive ale Rusiei ( arhicunoscute ) de a distruge agricultura din Europa .
A doua interpretare este de tipul indignarii cetatenesti , dar venita de la un politician populist :
“ Marea majoritate dau la arendă nu 1600-1700 kg la hectar, cum ar trebui. Vin cu 6-700 (s.n.), contravaloarea a 4-500 de lei.”“ …să verificați, cei care ați arendat pământul, dacă ați primit contravaloarea minimum a 1700-2000 de kg de grâu sau contravaloarea la prețul minim la hectar. Nu. Iar unii trebuia să primiți minimum 2500/3000 la hectar.”“ Mai mult, la stat declară producții de 2000 de kg la hectar, și 3000 nu le declară (s.n.)ca să nu plătească impozit.Aici este cea mai mare evaziune fiscală din România, iar acum când statul le cere un picuț să-și plătească din dări și să-și diminueze din profit au turbat și vor să blocheze țara.”“ Pentru că acum doi ani au avut profit de 1500 de euro la hectar, asta în timp ce la bătrânii de unde au arendat le-au dat cel mult 120€Pe milioane de arendatori înșelați cine-i reprezintă? Nimeni, vă spun eu. Îi înșală de îi rup”
Sursa :
Antonia Hendrik - Gelu Vişan, mesaj pentru fermieri: Dați arenda corect celor care v-au dat pământul să-l lucrați
Este foarte adevarat ca fermierii platesc execrabil pentru pamantul luat in arenda . Aceasta este o practica generala pentru ca exista asociatii ale fermierilor ( arendasilor ) , dar nu exista si asociatii ale proprietarilor ( arendatorilor ) care sa le apere drepturile, deci fiecare se poate apara doar individual exact ca in cazul Caritas-ului de altadata .
Mai mult decat atat, se pare ca exista un model stadard al contractului de arendare folosit la nivel national . Un exemplu din 2018 :
 |
| Un contract standard distribuit in Mehedinti in 2018 |
In sfarsit, o a treia interpretare ( “ecuatia de business “) o gasim pe publicatia “Curs de Guvernare “ . Aceasta porneste de la analiza sistemului ( crestere de costuri , lipsa irigatiilor , scaderea productivitatii , etc. ) :
“ Ecuația de business care a scos fermierii în stradă e rezultatul a 2 ani de turbulențe pe care lipsa de modernizare a ecosistemului și lanțurilor economice nu a reușit să le ocolească:Așa cum se va observa în graficele de mai jos, costurile din agricultură au crecut sub presiunea crizelor din ultimii ani , prețurile de vânzare a producției au scăzut, totul pe fundalul unei scăderi de productivitate: fără irigații și prețuri mai mici la inputuri, ferma medie românească nu poate atinge pragul minim de rentabilitate.”
Laurentiu Gheorghe - Analiză / Agricultura în ”Triunghiul Bermudelor”: creștere de costuri, scădere a productivității, scădere a prețului produselor
Toate bune si frumoase , dar ceea ce omit cele trei abordari este exact fondul problemei. Discutia despre pamant , fermierii care il lucreaza si rentabilitate evita sa aminteasca situatia proprietarilor care il detin ( sau mai exact il detineau ) , respectiv fostii tarani. Marea intrebare la care nu exista un raspuns clar este cum au ajuns fermierii sa-l lucreze si care sunt raporturile lor juridice cu proprietarii pamantului.
Aici raportul dintre starea de fapt si starea de drept este de domeniul SF. “ Ecuatia de bussines” porneste de la subventii si fondurile europene obtinute de fermieri pentru pamantul care nu este al lor deoarece proprietarii lui sunt scosi din ecuatie din start.
Prestidigitatia este in acest caz uluitoare . In primul rand , daca proprietari raman proprietari ( caz fericit in raport cu altele ) tehnica este momirea lor sa semneze un contract de arendare initial pe cinci ani, dar care ulterior devine practic pe termen nelimitat. Strategia este simpla . Arendasul prelungeste contractul a la long cu concursul primariei , al APIA si al circuitului hartiilor in asa fel incat proprietarul este plimbat intre diferite instante , practic scos pe tusa si lasat in afara ringului asa cum rezulta dintr-un raspuns dat de APIA ( Centrul Judetan ) unui proprietar :
 |
| Modul in care fermierii pot lucra pamantul taranilor pe termen nelimitat si cu ajutorul statului |
Mai mult decat atat, nu este obligatoriu ca proprietarul initial ( care a avut titlu de proprietate emis in 1990 ) sa ramana proprietar, iar reversul medaliei este acela ca oricine are sansa "democratica " sa devine proprietar .
Solutiea simpla este favorizata de lipsa cadastrului facut la nivel de tara care a transformat terenul arabil intr-un fel de grajduri ale lui Augias .
Este suficient ca un doritor " care se descurca" ( sau firma ) sa solicite un cadastru pe un teren care nu este al lui pentru ca ulterior sa devina el proprietar pentru ca : “ Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă. “( Constitutia Romaniei , Art.44(8)) si poate oricand sa vanda terenul unui alt doritor istet (sau firma ) , etc., etc. in sa fel incat proprietarul initial ramane cu buza umflata. Daca acesta isi mai vrea inapoi terenul lui initial ,trebuie sa-l cumpere de la ultimul lui proprietar , daca afla cine este acesta .
Explicatia oferita favorizeaza pe cel care a luat pamantul , nu pe cel care l-a avut deoarece : ” legea nu permite ca pe acelasi teren sa fie facut un cadastru de doua ori “ decat printr-o sentinta defintiva in justitie , deci terenul ramane al celui care a facut cadastrul si nu al proprietarului care ar trebui sa dea in judecata pe toti cei la care a ajuns pamantului lui , daca ii mai gaseste , daca are bani si posibilitatea sa ii dea in judecata si daca va castiga procesul/procesele aferente.
Daca nu, ramane valabil principiul sacrosanct decretat in 1990 de “parintele Constitutiei” Antonie Iorgovan in 1990 ( "averea dobandita se prezuma a fi licita " ) respectiv Art.44(8) din actuala Constitutie a Romaniei.
Toata aceasta prestidigitatie SF prin care pamantul care ne hraneste pe toti trece in realitate de la proprietari la samsari cu ajutorul hartiilor ( " mortii se acopera cu pamant , iar vii cu hartii ") este demonstrata cu punct si virgula si pentru cine vrea sa vada de singurele anchete care isi aduc aminte de amaratii de tarani ramasi fara pamant intre 1949-1962 , improprietariti cu ajutorul legii in `90 , dar scosi din ecuatie tot cu ajutorul hartiilor :
Toata aceasta prestidigitatie SF prin care pamantul care ne hraneste pe toti trece in realitate de la proprietari la samsari cu ajutorul hartiilor ( " mortii se acopera cu pamant , iar vii cu hartii ") este demonstrata cu punct si virgula si pentru cine vrea sa vada de singurele anchete care isi aduc aminte de amaratii de tarani ramasi fara pamant intre 1949-1962 , improprietariti cu ajutorul legii in `90 , dar scosi din ecuatie tot cu ajutorul hartiilor :
Mai mult decat atat , pamantul a devenit atat de pretios la nivel national incat pana si apele din Delta cu stuf cu tot devin pasuni printr-o minune biblica posibila tot cu ajutorul hartiilor respectiv birocratilor care le genereaza si le semneaza reusind sa intre in vizorul Parchetului European :
Sa rezumam . Pana in 1949 taranii si-au lucrat pamantul cu boi , cai , plug si sapa. Dupa instaurarea comunismului taranii au ramas fara pamant , doar cu sapa . La caderea comunismului in 1989 taranii au primit inapoi pamantul pe care acum il lucreaza fermierii cu tractoare de zeci de mii de euro plus subventia de la APIA (UE).
Veriga de legatura intre toate aceste epoci a ramas pamantul care ne hraneste pe toti . Ceea ce s-a schimbat in mod esential au fost raporturile de munca.
Inainte de asta, o mica istorie. La campania de colectivizare din Mehedinti in curtea unui taran a intrat celebra comisie care incearca sa-l convinga sa intre in "colectiva" de buna voie ( daca nu voia asa , se stia bine ce urma ...) .
Taranul ii primeste si raspunde : " Nu spun ca nu intru, dar sa vedem cum . Inainte lucram singur pamantul care era al boierului , dar cu plugul si vitele mele . Cand strangeam recolta , faceam trei gramezi in curte si chemam boierul. Doua gramezi le lua el ca pamantul era al lui , una imi ramanea mie. Acum au disparut boierii si eu lucrez pamantul care este acum al colectivei, dar din recolta nu mai ia nimic boierul. In locul lui a aparut presedintele colectivei , contabilul, socotitorul , secretarul, portarul, etc. care trebuie sa traiasca si ei . Mie ce imi ramane din recolta pe care am strans-o ?"
Dupa aceasta mica istorie sa schitam cum s-au schimbat raporturile de munca din agricultura intre 1949 si 2023 :
 |
| Raporturile de munca in agricultura din Romania intre 1949 - 2023 |
Ce a fost a fost si am vazut deja, dar sa vedeti ce va urma. Dupa principiul carul inaintea boilor, Agrinnovator ne asigura cu tarie ca vom avea in curand digitalizarea fermelor ( https://economedia.ro/fermierii-din-agrinnovator-lanseaza-un-ghid-pentru-digitalizarea-agriculturii-din-romania.html ) deasupra solului probabil , pentru ca dupa 34 de ani nu avem cadastru la nivel de tara , deci nu se mai stie a cui este o proprietate, unde incepe si unde se termina ( chiar asa , daca nu l-am facut pana acum , la ce ne mai trebuie ?!).
Ceea ce este, este, ceea ce nu este, nu este , deci asta este .
