Un articol despre plagiat , si cu un titlu nefericit ales , aparut pe platforma Contributors.ro ( Alin Fumurescu - ...plagiatul mioritic . Te voi scuipa din gura mea ! - http://www.contributors.ro/reactie-rapida/plagiatul-mioritic-si-jocul-piramidal-2/ ) , a generat o discutie foarte interesanta care a deschis practic o cutie a Pandorei. Cu aceasta ocazie cititorii au aflat ca profesorul Andrew Galloway ( Cornell University, USA ), analizand fenomenul si cultura plagiatului in Romania, a avansat ideea unei anchete pentru domeniul stiintelor socio-umane (http://integru.org/opinions/the-culture-of-plagiarized-dissertations-in-romania-a-call-for-inquiry-in-the-humanities-and-beyond ) ceea ce reprezinta o premiera la nivel de sistem , mai exact :
" invita la o discutie publica pe toti cititorii in special Romani despre plagiatele din Romania, sistemul ce permite asa ceva, cauzele nasterii acestor non-valori, si solutii posibile." (http://www.contributors.ro/reactie-rapida/plagiatul-mioritic-si-jocul-piramidal-2/#comment-135589)
Comentariul de mai jos este un raspuns la interventia care a semnalat aceasta initiativa .
Domnule Roman ,
Mai intai, daca imi permiteti o remarca , apreciez stilul concis si la obiect , exprimarea fara cusur si politetea din interventia dvs.
Revenind la subiect, din experienta pe care o am cu lectura dialogurilor de pe Contributors.ro , indraznesc sa pariez pe o cafea virtuala ( desi sincer, as vrea sa pierd acest pariu ) ca nu veti primi nici un fel de raspuns de la domnul dr. Manu , dar nu aceasta este problema principala.
Revenind la subiect, din experienta pe care o am cu lectura dialogurilor de pe Contributors.ro , indraznesc sa pariez pe o cafea virtuala ( desi sincer, as vrea sa pierd acest pariu ) ca nu veti primi nici un fel de raspuns de la domnul dr. Manu , dar nu aceasta este problema principala.
Un articol de nivelul celui scris de catre Profesorul Andrew Galloway ( va multumesc pentru semnalarea lui ) nu veti gasi usor in presa romaneasca deoarece exprimarea clara, concisa si la obiect este inca o exceptie la noi, iar cultura plagiatului constituie de fapt numai varful unui aisberg.
Mai grav, in spatiul nostru public, cu rare exceptii, nu exista o cultura a onestitatii sinceritatii si fair-play-ul social , ci o cultura a urii , invectivei ( reactivata intens in ultima perioada ), si a dispretului fata de cetateanul obisnuit socotit incapabil sa inteleaga ceea ce considera ca stiu, sau ar trebui sa stie, numai unii.
Mai grav, in spatiul nostru public, cu rare exceptii, nu exista o cultura a onestitatii sinceritatii si fair-play-ul social , ci o cultura a urii , invectivei ( reactivata intens in ultima perioada ), si a dispretului fata de cetateanul obisnuit socotit incapabil sa inteleaga ceea ce considera ca stiu, sau ar trebui sa stie, numai unii.
De aceea , o discutie publica despre sistemul care permite asa ceva , despre cauzele nasterii acestor non-valori, si solutii posibile este inca una utopica . Nu exista inca un consens social asupra binelui public , desi intelectualii ( e drept, nu numai ei ) au obligatia expresa morala, deontologica, si sociala sa construiasca in spatiul lor social acest consens ( in caz contrar inseamna ca au alte prioritati morale si sociale ). O societate se bazeaza in primul rand pe recunoasterea unor valori comune, respectiv singura solutie rationala de a separa separa graul de neghina . Fara aceste valori comune , fiecare este numai pentru el , nu exista bazele colaborarii , comunicarii sau ale ideii de echipa , deci alienarea sociala este una maxima, exact cum se intampla acum la noi.
Din nefericire, dupa mai mult de doua decenii de tranzitie , modelul social furnizat de catre corpul nostru intelectual este in mare parte unul negativ bazat pe conflict , atacul la persoana si cultura invectivei ( „cine nu este cu mine este impotriva mea !”) care deprima ideea de activism civic , adica exact acelasi model adoptat si de corpul politicienilor.
Cu alte cuvinte, ceea ce solicita de fapt Profesorul Andrew Galloway , si intr-un stil cu adevarat academic, este un diagnostic de sistem ( adica exact ce ar trebui sa intereseze in cel mai inalt grad intelectualii ) , dar acest lucru este inca un tabu aici si atunci ramane in seama cetatenilor anonimi care solicita ei ceea ce nu vor sa faca altii :
Cu alte cuvinte, ceea ce solicita de fapt Profesorul Andrew Galloway , si intr-un stil cu adevarat academic, este un diagnostic de sistem ( adica exact ce ar trebui sa intereseze in cel mai inalt grad intelectualii ) , dar acest lucru este inca un tabu aici si atunci ramane in seama cetatenilor anonimi care solicita ei ceea ce nu vor sa faca altii :
„In ceea ce ma priveste,astept de la intelectualitatea romana,o implicare totala,efectiva si in special urgenta,in scopul transformarii mentalitatii romanului,din una paguboasa in alta,constructiva!Nu alte si alte orori cu rol de explicatii sau justificari sterile ne trebuiesc,ci un constat clar al realitatii romanesti actuale,asa cum este ea,cu rele dar si cu bune,de la care sa pornim intr-o noua directie,jalonata de obiective exigente dar si adaptate noua,temperamentului si potentialului de care dispunem,si sa o facem cu incredere in reusita si cu certitudinea ca o meritam! ( Ela)” (http://www.contributors.ro/cultura/diavolul-din-detalii-demonism-iluminari-si-metapolitica/#comment-132714 )
Deocamdata solutiile intelectuale autohtone tin uneori de imprecatii si afurisenii „biblice” la adresa efectelor sistemului si incarnarii acestora ( analiza cauzelor ramane pe alta data ! ) si de lamentatii generalizate la adresa “inteligentei poporului” in general , ramas ca o turma fara pastor(i) pentru ca intelectualii, nu-i asa , au si ei problemele lor :
„ Imi inghit in continuare lacrimile, dar nu pentru doamna Andronescu, ci pentru poporul meu. (Imi este ingaduit sa spun asta ? Poporul meu ? Sau s-a pus vreun copy-right ?) Poporul meu, care se comporta ca o populatie si nu (mai) iese in strada decat daca e fript la stomac, i.e., buzunar. Poporul meu, care se transforma pe zi ce trece intr-o populatie incapabila sa se mai revolte pentru principii.”„ Poporul meu, care nu mai intelege ca ei nu traiesc cu mancare. Cu mancare traiesc animalele – si de aia se lasa manate, fara cracnire, la abator, cata vreme li se umple stomacul. Oamenii traiesc – si mor – pentru intelesuri, iar intelesurile nu trec prin stomac. Iar stomacul nu se umple cata vreme nu pricep asta.”
Alin Fumurescu : … plagiatul mioritic si jocul piramidal: Te voi scuipa din gura mea!(http://www.contributors.ro/reactie-rapida/plagiatul-mioritic-si-jocul-piramidal-2/)
„ Ah, cât urăsc această Românie profundă, cu sărbătorile ei tâmpe și grătarul devenit altar! …Ah, cât mă urăsc și pe mine! ”
Andrei Cornea – Grătarul și altarul(http://www.contributors.ro/editorial/gratarul-%C8%99i-altarul/ )
Domnule Roman, nu stiu pe ce linie de univers va aflati dvs , dar aici , in linia noastra de univers , au trecut deja doua decenii ( dupa unii, cam irosite ) , au inceput si urmatoarele. Din pacate , lucrurile sunt exact asa sunt si cum se vad pentru ca, asa cum ne-ati semnalat, stafeta a preluat-o deja noua generatie de ”lupi tineri ” cu chip frumos (http://www.feaa.uaic.ro/en/main/personal_page/34 ) si caracter pe masura lui ( http://integru.org/review/olesia-mihai-phd-thesis-copy-paste-plagiarism) . Sper sa va mai citesc pe aici.
Cu stima,
Sursa : http://www.contributors.ro/reactie-rapida/plagiatul-mioritic-si-jocul-piramidal-2/ 
