In doar cateva fraze , un articol publicat recent pe Contributors.ro *) rezuma in mod admirabil drama unei societati care ne arata continuitatea intre crimele penale ale regimului comunist si crimele morale ale regimurilor post-comuniste de la noi , in special ale regimului Ponta :
„ Fetița mea de șapte ani m-a întrebat de ce nu votez cu candidatul cu care votează cei mai mulți oameni (La vârsta asta, majoritatea deține o mare atracție, si copiii vor să fie ca toată lumea). Cu ce să incep, m-am gândit? Și după aceea mi-am dat seama că e de fapt foarte ușor, și chiar pe ințelesul unui copil de șapte ani (fetița de trei ani imi era deja de mult adormită in brațe). Am spus: “Uite, Domnul Ponta și-a copiat tema și a mai și mințit despre asta. Asta e un motiv pentru care nu votez cu el.” Fiica mea a dat din cap, foarte serioasă. “Doar” copiatul a convins-o să aibă curajul să aibă altă părere decât majoritatea. Din păcate, 40% la sută dintre români nu s-au convins incă.”
Ceea este atat de evident pentru un copil , devine mai putin evident si cu adevarat tragic pentru o societate daca formulam si rezumam aceasta stare de fapt in limbajul adultilor.
In realitate, romanii traiesc de fapt intr-una din cele mai abstracte lumi posibile , mai exact traiesc intr-o societate a diversiunii generalizate ( „virtual cage” :
„Ne aflam intr-o lume complet intorsa pe dos in raport cu precedenta dar in care , de fapt, nu s-a schimbat nimic ( s-au schimbat locurile, mastile, dar nu si ceea ce era esential – raporturile ). De aici urmarile. In Romania realitatea a depasit imaginatia si cuvintele devin neputincioase. Ne aflam intr-o societate duplicitara de gradul doi sau, mai simplu, intr-o societate a diversiunii. In acest tip de societate , la fel ca in comunism, vorbele nu se suprapun peste fapte si nici ideile peste lucruri. Exista totusi o diferenta esentiala. In noua noastra lume, minciuna reprezinta numai un punct de plecare deoarece individul este pus in situatia absurda de a nu putea disocia realul de fictiv . Intr-adevar, in spatiul social s-au produs evenimente care pentru perceptia unor intregi categorii sociale exista sau nu exista dupa cum individul crede sau nu in ele. Intr-o lume bazata pe diversiune nici nu poate fi altfel. Practic, nu mai exista nici un punct de sprijin. Surprizele se tin lant. Sub “ceva “ se ascunde “altceva”. Nimic nu este ceea ce pare a fi si de aceea totul este “pseudo”. O astfel de lume in care nu poti deosebi stanga de dreapta , susul de jos si prietenul de dusman este incantatoare pe planul fictiunii. Ea seamana cu un spatiu magic in care este posibil orice dar ea devine un cosmar in planul realitatii. Ea genereaza un univers politic, social, moral fara categorii. Pentru a-l descrie sa ne imaginam un bazar oriental in care obiectele sunt aruncate dupa legile hazardului. Despre aceste obiecte nu stim daca sunt autentice sau false si nu le cunoastem pretul sau valoarea. Gruparea lor se face dupa criterii de circumstanta cum ar fi de exemplu culoarea aparenta. Dar, si aici intervine magia, culoarea se poate schimba brusc (rosul trece in verde sau invers ) si obiectul sau obiectele pot trece in categoria opusa. Totul curge, gliseaza, se transforma. Din aceasta perspectiva teoretica , societatea romaneasca este inclasabila”
Ca sa rezumam, in numai 25 de ani , in Romania a avut loc o resetare completa ( mai exact o rasturnare cu 180º ) a sistemului de valori morale al societatii romanesti sustinuta si chiar promovata in spatiul public de catre unii reprezentanti ai noii generatii de universitari din tara (cf: Virgil Iordache – Semnificatia morala a institutiilor totalitare ;http://sergiusimion.blogspot.ro/2013/07/resetarea-sistemului-de-valori-morale.html).
Alti titrati afirma cu cinism , si tot in spatiul public, ca aceasta tara „ si acum, si in viitor ” va fi condusa de fapt tot de catre reprezentantii fostei Securitati ( cf: Alexandru Cabuz – Despre cultura politică a românilor III: regioligarhia ; http://sergiusimion.blogspot.ro/2012/12/de-la-etica-cercetarii-stiintifice-la.html). Si sunt doar doua exemple dintre multe altele ….
Alti titrati afirma cu cinism , si tot in spatiul public, ca aceasta tara „ si acum, si in viitor ” va fi condusa de fapt tot de catre reprezentantii fostei Securitati ( cf: Alexandru Cabuz – Despre cultura politică a românilor III: regioligarhia ; http://sergiusimion.blogspot.ro/2012/12/de-la-etica-cercetarii-stiintifice-la.html). Si sunt doar doua exemple dintre multe altele ….
Altfel spus, societatea romaneasca a evoluat dramatic de la simpaticul „cetatean turmentat” al lui Caragiale ( care dimineata se putea totusi trezi si din betie , si din prostie ! ) la „cetateanul drogat” multilateral de catre mass-media noastra originala ( una dintre cele mai toxice din Europa ! ) si de catre unii reprezentanti fara constiinta ai „facultatilor de prostit oameni” (cum inspirat le-a denumit cineva) , care l-au adus in situatia , chiar treaz fiind, de a nu mai putea distinge realitatea de fictiune, binele de rau si normalitatea de anormalitate.
Dupa 25 de ani , intr-o societate in care de fapt „ ni s-a furat si tara si viitorul” cum scria un tanar , poate ca sperantele celor de aici se indreapta catre mintile clare , competentele si constiinta morala a unor romani liberi din diaspora care s-ar putea organiza singuri, in mod transparent, si fara alte “imixtiuni” .
Cu ani in urma mi-am exprimat ferm convingerea ca adevarata schimbare a Romaniei va veni de la o anumita categorie de tineri romani din diaspora si continui sa cred ca persoanele ( romanii) cu calitatile si statutul dvs , ar trebui sa se regaseasca intr-o organizatie civica , transparenta, si distincta (= total independenta ) de statul roman , organizatie care sa ia atitudine fata de aceste derapaje grotesti ale puterii de la Bucuresti ( in acest caz ar putea avea chiar o sustinere din tara ).
Nu de alta , dar a trecut deja un sfert de secol si este nevoie de cel putin tot atat pentru o redresare sociala si morala reala a acestei societati damnate (http://sergiusimion.blogspot.ro/2012/07/ciclul-istoric-si-timpul-individual.html) dar orice drum de o mie de li incepe intotdeauna cu primul pas.
Dupa 25 de ani , intr-o societate in care de fapt „ ni s-a furat si tara si viitorul” cum scria un tanar , poate ca sperantele celor de aici se indreapta catre mintile clare , competentele si constiinta morala a unor romani liberi din diaspora care s-ar putea organiza singuri, in mod transparent, si fara alte “imixtiuni” .
Cu ani in urma mi-am exprimat ferm convingerea ca adevarata schimbare a Romaniei va veni de la o anumita categorie de tineri romani din diaspora si continui sa cred ca persoanele ( romanii) cu calitatile si statutul dvs , ar trebui sa se regaseasca intr-o organizatie civica , transparenta, si distincta (= total independenta ) de statul roman , organizatie care sa ia atitudine fata de aceste derapaje grotesti ale puterii de la Bucuresti ( in acest caz ar putea avea chiar o sustinere din tara ).
Nu de alta , dar a trecut deja un sfert de secol si este nevoie de cel putin tot atat pentru o redresare sociala si morala reala a acestei societati damnate (http://sergiusimion.blogspot.ro/2012/07/ciclul-istoric-si-timpul-individual.html) dar orice drum de o mie de li incepe intotdeauna cu primul pas.
Note
