Intre libertatea de exprimare si dreptul la informare corecta

Problema stirilor false din mass-media seamana cu celebra prohibitie a alcolului din USA ( interzicerea alcoolului a stimulat masiv criminalitatea in societatea mericana ) si cu reglementarea prostitutiei si pornografiei pe care nici o lege din lume nu a reusit sa le opreasca ( interzicerea lor prin lege le face de fapt sa prospere ) . In cazul celor din urma , solutia nu a fost interzicerea lor,  ci  izolarea in celebrele „cartiere cu felinare rosii” si respectiv programe codate platite cu cartela si /sau difuzarea in magazine speciale.

In cazul presei , se intampla la fel.  Solutia nu este in nici un caz interzicerea stirilor false ( „Gura lumii este sloboda, nici pamantul n-o astupa ”) ci , concomitent cu asigurarea libertatii de exprimare ( art.30 din Constitutie ) , validarea oficiala a stirilor obiective respectiv articolului 31 din Constitutie (alin.4) conform caruia  mijloacele de informare in masa "sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice ". 

Cu alte cuvinte,  separarea presei de informare  de presa tabloida ar putea rezolva aceasta problema sociala.

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba30

In sfarsit, mass-media ar trebui sa elaboreze un cod conduita pentru ziaristi , moderatori TV, etc.( cu drepturi garantate si sanctiuni aplicate ) si nu unul in bataie de joc care semnaleaza si decreteaza datoria ziaristului de a relata adevarul „indiferent de consecinte” , dar nu-i garanteaza protectia  atunci cand face acest lucru , si nici nu-l amendeaza  daca procedeaza exact pe dos :

“Ziaristul are datoria primordiala de a relata adevărul, indiferent de consecinţele ce le-ar putea avea asupra sa ( s.n.) , obligaţie ce decurge din dreptul constituţional al publicului de a fi corect informat. “ ( Art.1). 

http://legeapresei.weblog.ro/2007-06-11/161490/Codul-deontologoc-propus-de-CRP.html

Observam ca desi la noi mass-media are un rol determinant in societatea romaneasca ( gurile rele vorbesc de un adevarat Program National de Imbecilizare… )  , in realitate nu exista si nu se aplica un cod deontologic pentru cei care lucreaza in acest domeniu , si aceasta este o problema uriasa a acestei bresle .

Mai mult decat atat, desi Universitatea Bucuresti are  o Facultate de Comunicare si Relatii Publice, desi  exista masterate si doctorate in domeniu , desi exista specialisti in comunicare, purtatori de cuvant la fiecare minister ,etc ( care , ca un facut, cand se intampla un eveniment important , nu pot fi contactati…) nu exista un Cod deontologic al Relatiilor Publice ( limbajul si conduita savuroasa a unor purtatori de cuvant a intrat deja in folclorul urban ).

Si atunci, cum sa nu fie mass-media de la noi raiul stirilor false in care romanii nu mai pot distinge realul de fictiv si adevarul de minciuna ? 

In mod surprinzator, o posibila solutie pentru aceasta complicata problema sociala vine din domeniul privat care ofera un model deoarece are interesul  sa respecte drepturile cetatenilor.

Consiliul Roman pentru Publicitate (RAC) , conceput ca unic organism de autoreglementare, cu scopul de a reprezenta interesele industriei de publicitate ( in relatia cu autoritatile romane si cu consumatorii precizeaza foarte simplu cateva reguli pentru publicitatea cu caracter social :

“….mesajul nu poate:
- sa aiba un scop comercial sa exploateze suferinta umana, aducand astfel atingere demnitatii oamenilor; sa recurga la fapte socante, de natura sa justifice solicitari exagerate sau sa induca sentimente de teama sau anxietate; sa ii faca pe cei care nu sunt de acord cu apelul sa se simta vinovati sau datori; sa faca o comparatie directa cu alte campanii sociale; sa prezinte exagerat gradul si natura problemei sociale pentru care este realizat apelul, sa supraestimeze valoarea exacta sau potentiala a contributiei populatiei la acea initiativa; sa ceara bani de la minori ( Cap. 3 ; 35.5 )
- Regulile de mai sus trebuie respectate atat pe scara larga, cat si la nivel de
mesaj.- sa aiba un scop comercial sa exploateze suferinta umana, aducand astfel atingere demnitatii oamenilor; sa recurga la fapte socante, de natura sa justifice solicitari exagerate sau sa induca sentimente de teama sau anxietate; sa ii faca pe cei care nu sunt de acord cu apelul sa se simta vinovati sau datori; sa faca o comparatie directa cu alte campanii sociale; sa prezinte exagerat gradul si natura problemei sociale pentru care este realizat apelul, sa supraestimeze valoarea exacta sau potentiala a contributiei populatiei la acea initiativa; sa ceara bani de la minori ( Cap. 3 ; 35.5 )- Regulile de mai sus trebuie respectate atat pe scara larga, cat si la nivel de
mesaj.( 35.6 )
“ Publicitatea nu trebuie sa contina nici o afirmatie sau reprezentare care sa riste sa cauzeze copiilor vreun prejudiciu de natura fizica, psihologica sau morala, sau sa-i impinga spre situatii ori activitati care ar putea sa le puna in pericol sanatatea sau siguranta, ori sa-i incurajeze sa frecventeze persoane sau locuri periculoase ori necunoscute.” ( Cap. 8. (5) 

( http://www.iqads.ro/legislatie_read_3306/codul_de_practica_in_publicitate.html ) 

Acest modest „Cod al Publicitatii” detalizaza in Cap. I abordarea unor probleme esentiale pentru normalitatea sociala si psihica a unui popor , dar de care onor specialistii de mai sus , si multi altii din alte domenii, nu au auzit sau nu vor sa le ia in calcul pentru ca nu le vom gasi formulate in alta parte :

 Responsabilitatea sociala , Substantierea adevarului din mesaj , Copiii, Siguranta, Protejarea intimitatii, Reproducerea, confuzia si exploatarea, Denigrarea,etc. (Art. 6-14)

Nu cred ca a verificat cineva pana acum , cu atat mai mult vreo instanta oficiala si legal abilitata, cate publicatii si cate posturi TV de la noi ( si posturile TV sunt mijloace de comunicare in masa care trebuie sa repecte Art. 31 alin.4 din Constitutie ! )  respecta echivalentul  acestor cerinte minime pentru o normalitate sociala, pentru ca nu exista acest interes.

Intrebarea finala este cine sau ce opreste mass-media si profesionistii ei,  ca pornind de la exemplul precedent  ,  sa conceapa , sa respecte  si sa aplice un asemenea Cod deontologica in relatia cu cetatenii romani si societatea in ansamblu ?