Un articol aparut pe Contributors. ro ( Marian Zulean - Puterea politică și securitatea națională: la început a fost cuvântul…) reuseste sa ridice post-factum intrebari la care ar fi trebuit de fapt sa raspunda :
„ Au trecut două decenii de când România şi-a exprimat clar intenţia de occidentalizare a structurilor de securitate, prin aderarea la Parteneriatul pentru Pace, şi 12 ani de când suntem membri ai Alianței nord-atlantice. Acest proces de integrare euroatlantică a venit la pachet cu nişte condiţii de reformă a relaţiilor civil-militare şi de transformare a politicii de securitate naţională ( I) , inclusiv la nivel conceptual ( II). Vechea doctrină militară, a ”războiului întregului popor”, a fost înlocuită cu strategii de securitate naţională congruente cu Conceptul strategic al NATO (III). Monitorizarea acestor transformări a fost făcută prin planuri anuale de acțiune (Membership Action Plans) concentrate, mai degrabă, pe adaptări instituționale ( IV) și mai puțin pe compatibilizarea conceptelor teoretice sau academice (V). Mai mult decât atât, ”reflectorul” a fost pus pe reforma armată, pentru a evita căderea în militarism, lăsând reforma serviciilor de informații în plan secund (VI).Cum se face că apar acum, după un lung proces de monitorizare de către NATO, acuzații privind lipsa unui mecanism eficient de control civil dar și probe privind conexiunile dintre puterea politică, mediul de afaceri și oameni din sistemul de securitate? (VII ) Acest articol va încerca să demonstreze că transferul conceptual a fost mai superficial decât compatibilizarea structurală.”
Articolul este confuz pentru o tema atat de importanta in cadrul societatii si nu raspunde clar la chestiuni esentiale. Intrebarea fundamentala este nu ce s-a intamplat ( am vazut cu totii… ) , ci de ce s-au petrecut lucrurile astfel si ce fel de instante sunt responsabile.
Intrebarile punctuale decurg chiar din articol :
Intrebarile punctuale decurg chiar din articol :
( I),(II) Conditiile de reforma a relatiilor civil-militare si de transformare a politicii de securitate nationala (inclusiv la nivel conceptual ) au fost indeplinite sau nu ?(III) Strategiile de securitate nationala sunt congruente sau nu cu cele ale NATO ?(IV) In ce constau ( clar ) „adaptarile institutionale” ?( V.1) Cum poate fi facuta „adaptarea institutionala” daca nu exista compatibilizarea conceptelor teoretice sau academice ?!(V.2) Ce compatibilitate exista intre structurile structurile NATO si structurile paralele ( cu „adaptarile institutionale” aferente ) care se ocupa intr-o forma sau alta tot cu securitatea nationala ( la noi este pur si simplu inflatie de asemenea structuri si de „doctori in securitate ”) :Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” ;Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale ;Institutul National de Informatii si Securitate ; ,etc.( VI) Cine a pus „reflectorul” numai pe armata , cine a avut acest interes , si ce a facut restul societatii timp de un sfert de secol ?!(VII) Armata, societatea civila si expertii cu pregatirea dvs ce au facut in tot acest rastimp si cum au (re)actionat ?In sfarsit , daca tot ati deschis Cutia Pandorei pentru ca va intereseaza politicile publice, studiile de securitate ( oare asa ceva exista in Occident ?! au si ei … „Academii de Securitate ” ?!) si sociologia militara, ce parere aveti despre raporturile dintre armata si societate in urmatoarea acceptiune :
… conceptul de “securitate extinsa ” cuprinde domenii precum „apărare, ordine publică, activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, educație, sănătate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice” , si nu este nimic altceva decat reluarea intr-o noua infatisare a unui concept mai vechi din “doctrina nationala a informatiilor pentru securitate”(!) care oferea o o definiţie exhaustivă a conceptului de securitate naţională si cuprindea chiar tot ce misca in tara aceasta :” …starea naţiunii, a comunităţilor sociale, a cetăţenilor şi a statului, fundamentată pe prosperitatea economică, legalitate, echilibru şi stabilitate socio-politică, exprimată prin ordinea de drept şi asigurată prin acţiuni de natură economică, politică, socială, juridică, militară, informaţională şi de altă natură(s.n.), în scopul exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, manifestarea deplină a libertăţii de decizie şi de acţiune a statului, atributelor sale fundamentale şi a calităţii de subiect de drept internaţional ”.Sursa : Ion Duvac – Cultura de intelligence a decidentilor politici (http://documents.tips/documents/duvac-cultura-de-intelligence-a-decidentilor-politici-2007.html )
In aceasta viziune halucinanta, serviciile nu numai ca vor sa controleze tot ce misca intr-o tara , dar vor sa controleze si tot ce o guverneaza aducand sub aripa lor toti decidentii politici care pot actiona numai daca au acceptul lor , dar si pe reprezentantii mediului academic , transformandu-i pe toti si prin programe speciale de formare continua intr-un fel de… spioni benevoli aflati in slujba patriei desi nu este foarte clar pe cine spioneaza:
„ Credem că optimizarea formării culturii de intelligence a decidenţilor politici prin implicarea nemijlocită a Comunităţii Naţionale de Informaţii vizează următoarele aspecte:- reformarea politicilor privind managementul resurselor umane ale partidelor;- formarea elitelor politice să includă în mod obligatoriu pregătirea în domeniul securităţii naţionale;- implicarea mediului academic în procesul de formare a elitelor politice în domeniul securităţii naţionale;- accesul la informaţii clasificate – condiţie pentru înscrierea pe listele electorale;- programe de formare continuă in domeniul securităţii naţionale a decidenţilor politici.”“Formarea culturii de intelligence (s.n.) reprezintă, în opinia noastră o prioritate a oricărui demers educativ prin cunoaştere, iar coordonarea factorilor iar coordonareafactorilor implicaţi ONG – uri, medii academice, instituţii cu atribuţii îndomeniu să devină o nouă responsabilitate a Comunităţii Naţionale de Informatii.”Sursa : Ion Duvac – Cultura de intelligence a decidentilor politici (http://documents.tips/documents/duvac-cultura-de-intelligence-a-decidentilor-politici-2007.html )
Cred ca un raspuns autorizat la aceste intrebari esentiale este asteptat de multa vreme.
Sursa : http://www.contributors.ro/administratie/puterea-politica-%c8%99i-securitatea-na%c8%9bionala-la-inceput-a-fost-cuvantul/#comment-299453
Comentarii Contributors.ro
Comentarii Contributors.ro
- Comentariul tău e în așteptare.
Intrebarile I ….VII ( http://www.contributors.ro/administratie/puterea-politica-%c8%99i-securitatea-na%c8%9bionala-la-inceput-a-fost-cuvantul/#comment-299453) erau punctuale , dar ati preferat sa raspundeti altceva si in alta locatie.
- Raporturile dintre noua politica si vechea Securitate (nationala ?)Articolul reuseste sa ridice post-factum intrebari la care ar fi trebuit de fapt sa raspunda :„ Au trecut două decenii de când România şi-a exprimat clar intenţia de occidentalizare a structurilor de securitate, prin aderarea la Parteneriatul pentru Pace, şi 12 ani de când suntem membri ai Alianței nord-atlantice. Acest proces de integrare euroatlantică a venit la pachet cu nişte condiţii de reformă a relaţiilor civil-militare şi de transformare a politicii de securitate naţională ( I) , inclusiv la nivel conceptual ( II). Vechea doctrină militară, a ”războiului întregului popor”, a fost înlocuită cu strategii de securitate naţională congruente cu Conceptul strategic al NATO (III). Monitorizarea acestor transformări a fost făcută prin planuri anuale de acțiune (Membership Action Plans) concentrate, mai degrabă, pe adaptări instituționale ( IV) și mai puțin pe compatibilizarea conceptelor teoretice sau academice (V). Mai mult decât atât, ”reflectorul” a fost pus pe reforma armată, pentru a evita căderea în militarism, lăsând reforma serviciilor de informații în plan secund (VI).
Cum se face că apar acum, după un lung proces de monitorizare de către NATO, acuzații privind lipsa unui mecanism eficient de control civil dar și probe privind conexiunile dintre puterea politică, mediul de afaceri și oameni din sistemul de securitate? (VII ) Acest articol va încerca să demonstreze că transferul conceptual a fost mai superficial decât compatibilizarea structurală.”Articol este confuz pentru o tema atat de importanta in cadrul societatii si nu raspunde clar la chestiuni esentiale. Intrebarea fundamentala este nu ce s-a intamplat ( am vazut cu totii… ) , ci de ce s-au petrecut lucrurile astfel si ce fel de instante sunt responsabile.
Intrebarile punctuale decurg chiar din articol :( I),(II) Conditiile de reforma a relatiilor civil-militare si de transformare a politicii de securitate nationala (inclusiv la nivel conceptual ) au fost indeplinite sau nu ?
(III) Strategiile de securitate nationala sunt congruente sau nu cu cele ale NATO ?
(IV) In ce constau ( clar ) „adaptarile institutionale” ?
( V.1) Cum poate fi facuta „adaptarea institutionala” daca nu exista compatibilizarea conceptelor teoretice sau academice ?!
(V.2) Ce compatibilitate exista intre structurile structurile NATO si structurile paralele ( cu „adaptarile institutionale” aferente ) care se ocupa intr-o forma sau alta tot cu securitatea nationala ( la noi este pur si simplu inflatie de asemenea structuri si de „doctori in securitate ”) :
Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” ;
Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale ;
Institutul National de Informatii si Securitate ; ,etc.
( VI) Cine a pus „reflectorul” numai pe armata , cine a avut acest interes , si ce a facut restul societatii timp de un sfert de secol ?!
(VII) Armata, societatea civila si expertii cu pregatirea dvs ce au facut in tot acest rastimp si cum au (re)actionat ?
In sfarsit , daca tot ati deschis Cutia Pandorei pentru ca va intereseaza politicile publice, studiile de securitate ( oare asa ceva exista in Occident ?! au si ei … „Academii de Securitate ” ?!) si sociologia militara, ce parere aveti despre raporturile dintre armata si societate in urmatoarea acceptiune :„… conceptul de “securitate extinsa ” cuprinde domenii precum „apărare, ordine publică, activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, educație, sănătate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice” , si nu este nimic altceva decat reluarea intr-o noua infatisare a unui concept mai vechi din “doctrina nationala a informatiilor pentru securitate”(!) care oferea o o definiţie exhaustivă a conceptului de securitate naţională si cuprindea chiar tot ce misca in tara aceasta :” …starea naţiunii, a comunităţilor sociale, a cetăţenilor şi a statului, fundamentată pe prosperitatea economică, legalitate, echilibru şi stabilitate socio-politică, exprimată prin ordinea de drept şi asigurată prin acţiuni de natură economică, politică, socială, juridică, militară, informaţională şi de altă natură(s.n.), în scopul exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, manifestarea deplină a libertăţii de decizie şi de acţiune a statului, atributelor sale fundamentale şi a calităţii de subiect de drept internaţional ”.
Sursa : Ion Duvac – Cultura de intelligence a decidentilor politici (http://documents.tips/documents/duvac-cultura-de-intelligence-a-decidentilor-politici-2007.html )In aceasta viziune halucinanta, serviciile nu numai ca vor sa controleze tot ce misca intr-o tara , dar vor sa controleze si tot ce o guverneaza aducand sub aripa lor toti decidentii politici care pot actiona numai daca au acceptul lor , dar si pe reprezentantii mediului academic , transformandu-i pe toti si prin programe speciale de formare continua intr-un fel de… spioni benevoli aflati in slujba patriei :„ Credem că optimizarea formării culturii de intelligence a decidenţilor politici prin implicarea nemijlocită a Comunităţii Naţionale de Informaţii vizează următoarele aspecte:
- reformarea politicilor privind managementul resurselor umane ale partidelor;
- formarea elitelor politice să includă în mod obligatoriu pregătirea în domeniul securităţii naţionale;
- implicarea mediului academic în procesul de formare a elitelor politice în domeniul securităţii naţionale;
- accesul la informaţii clasificate – condiţie pentru înscrierea pe listele electorale;
- programe de formare continuă in domeniul securităţii naţionale a decidenţilor politici.”
“Formarea culturii de intelligence (s.n.) reprezintă, în opinia noastră o prioritate a oricărui demers educativ prin cunoaştere, iar coordonarea factorilor iar coordonareafactorilor implicaţi ONG – uri, medii academice, instituţii cu atribuţii îndomeniu să devină o nouă responsabilitate a Comunităţii Naţionale de Informatii.”
Sursa : Ion Duvac – Cultura de intelligence a decidentilor politici (http://documents.tips/documents/duvac-cultura-de-intelligence-a-decidentilor-politici-2007.html )Cred ca un raspuns autorizat la aceste intrebari esentiale este asteptat de multa vreme. man of war spune:
un exemplu de logica elementara : platesti un pindar sa ti pazeasca via. in toamna constati ca ti au disparut nu doar strugurii ci si plantatia propriu zisa. cum procedezi ? ii multumesti pindarului prelungindu i contractul, felicitindu l si premiindu l ? cine a gresit ? pindarul a fost prost ? sau pindarul a fost chiar hotul ? si ntr un caz si n celalalt , cred ca locul acelui pindar nu este de paznic la vie. in 89 au murit oameni, apoi romania a fost umilita, atomizata si devalizata. cine s faptuitorii ? iar daca orice faradelege poate continua indefinit fara vinovati, despre ce democratie / stat de drept vreti sa vorbim ? despre ce “intelligence” vreti sa vorbim, cind militienii provin din academiile lui oprea si altora ca el ? reflexele lor sint de slugi docile fata de stapin si de unelte represive si manipulative fata de cetateanul care i plateste !Decebal spune:
In epoca pluralismului, cand “vointa populara” si populismul au puterea sa rastoarne lucrurile o data la patru ani, securitatea nationala n-ar trebui sa depinda prea mult de politic. Mai ales ca se pare ca nu in politica se aduna oamenii de valoare si de caracter.
Securitatea nationala ar trebui sa fie proiectata, realizata si controlata de profesionisti adevarati, alesi, educati si crescuti in spiritul dreptatii, cinstei si patriotismului. Stiu ca poate suna siropos sau perimat, dar cuvintele au intelesul lor, iar eu nu ma simt deloc confortabil sa stiu ca securitatea tarii mele se afla pe mana unor politicieni care nu sunt, inainte de orice altceva, preocupati de binele natiunii.
Ca si “jurnalistii”, politicienii se auto-decredibilizeaza pe zi ce trece, iar politicul pateaza cam tot ce atinge. Asa ca, la fel ca “jurnalistii”, politicienii trebuie sa isi asume eventualitatea alunecarii in insignifiantza.
Inainte sa sara de fund in sus, puritanilor democratiei le-as spune ca, asa cum preotii pervertiti nu sunt reprezentantii lui Dumnezeu, nici politicienii putrezi nu sunt discipolii democratiei. Cei ce cred in Dumnezeu si in democratie trebuie sa gaseasca o cale sa curetze uscaturile din padure. Chirurgical si fara mila.
- Comentariul tău e în așteptare. ( si asa a ramas pentru ca nu a mai fost publicat ! )
@Marian ZuleanObserv ca desi sunteti autorul articolului raspundeti ( si ad-hoc ! ) doar interpelarilor “undercover” si favorabile . Dreptul dvs . Sincer ? Ma asteptam
) . Pe de alta parte, ma gandesc la studentii dvs care sigur citesc si articolul , si comentariile de pe aceasta platforma.
- Responsabilitatea fata de societate a militarilor este mai mare decat a civililor si decat a politicienilor deoarece militarii au armele. Nu civilii ofera finantarea ci politicienii. Civilii doar o produc, politicienii o distribuie. Militarii nu pot avea scuza ca au respectat legea deoarece legea poate fi strimba si deoarece numai militarii se pot opune legilor strimbe si guvernarii abuzive. Acesta este motivul pentru care americanii au dreptul sa detina arme letale. Pentru a se putea opune camarilei politicieni-militari. Pentru un popor este o iluzie sa-si inchipuie ca politicienii si militarii nu vor incerca sa transforme societatea in fascism si stat politienesc , sau ca nu vor vinde natiunea strainilor care ofera mai mult. Asa cum au facut toti militarii si toti politicienii in toate coloniile. Romania este o colonie.
- E clar ca institutiile militare trebuie sa fie apolitice, n-am spus altceva.
Eu cred ca trebuie sa luam in considerare realitatea de la care plecam. Orice tara mica/mijlocie care prezinta interes geostrategic este, inevitabil, infiltrata de actori ce au interese in zona respectiva. Institutiile statului, presa/massmedia, societatea civila, mediul politic nu sunt ferite de aceste infiltrari, Atunci cand paradigma (de securitate nationala, de exemplu) unei tari se schimba, epurarea este inevitabila, pentru a putea obtine rezultate concrete pe noua cale. In anumite medii epurarea se face mai usor, in alte medii ea este mai anevoioasa. Iar aceasta epurare nu se face fara lupta. Cei 25 de ani despre care vorbiti au fost ani de lupta. Romania nu s-a rupt (in mod real) de trecut nici in 89, nici in 99 si nici in 2009 (si sa vedem cum o sa stam in 2019). Dupa parerea mea, presa si politicul sunt mediile ce se infiltreaza cel mai usor si se epureaza cel mai greu. Cu atat mai grea este epurarea in politica si in mass-media, cu cat este mai democratica societatea respectiva. Cat despre controlul civil, nu-i neg utilitatea, dar nu stiu in ce masura poate fi real. Pana la urma, fiecare se pricepe la meseria lui si cine zice ca se pricepe la toate, nu se pricepe la nimic. Nu vreau sa spun ca militarii trebuie sa conduca lumea, dar razboiul (inclusiv cel hibrid) e treaba militarilor (care sunt si ei de mai multe feluri).De acord cu dumneavoastra, Justitia poate fi acel chirurg la care ma refeream eu.
Justitia este un aparat cvasi-militar la fel infiltrat si corupt deci nu este parte din solutie ci din problema. Nu va mai imbatati cu apa rece.
Imi place de ma scutur “Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale”
Si (parca) “Academia de Stiinte Politice Stefan Gheorghiu”
National în societăţile multiculturale are mai mult nuanţa de a reda unitatea unei naţiuni însă prin respectarea diversităţilor de orice gen(uniune prin consensul părţilor minore a grupurilor care constituie societatea). Adică este pacea socială obţinută prin consens şi reguli respectate comune obţinute tot timpul prin consultare-interdialog. Avem de-a face chiar şi prin perspectiva alegerilor cu un mecanism social dinamic, care permite aplanarea diferenţelor de orice gen şi un discurs adaptabil la anumite realităţi. Demografice, economice, sociale. Societăţile deschise de acest gen sunt acomodante pentru cetăţeni, disiparea energiilor negative e efectivă.
În România, acel Naţional este în genere definit la nivelul structural ca un ideal de nivelare la un standard comun definit de la centru. Pacea socială este în această interpretare reducătoare , conformarea la regulile deja prestabilite de către o majoritate care decide. În această interpretare a Discursului şi a Puterii, există o anomie socială. DIferenţele devin un obstacol, nu şi o oportunitate pentru societate. Refuzul de a se conforma la o anumită doctrină devine un act de rebeliune socială, care conduce însă la extremizarea celor care refuză să se alinieze pe o direcţie, iar cu timpul construirea unor bariere sociale şi culturale între diferitele comunităţi de idei, energia e folosită în mod negativ, a intreţine mituri despre superioritatea-inferioritatea unor categorii definite de Discurs diferite. Ceea ce se întâmplă în societăţile autoritare . Pericolul minorităţilor sexuale, pericolul dizidenţilor care vor să distrugă din interior Statul şi multe alte false Discursuri care manipulate abil pe scena publică permit supravieţuirea celor care au acces la pârghiile puterii.Este mentalitatea naţionalist păguboasă, care opune propria lume contra unor inamici imaginari care trăiesc în conştintul colectiv. Risipă de resurse şi deturnare de la principalele probleme.
Pentru că principalele probleme care ar trebui adresate nu sunt conspiraţiile bubulilor, francmasonilor etc…ci incompetenţa generalizată, educaţia deficitară, absenţa culturii adevărate de securitate accesibilă tuturor cetăţenilor, fără a mistifica, secretiza bloca şi compartimenta abordarea.
Părerea mea e că tranziţia ar trebui să fie de la termeni, în loc de Securitate Naţională să fie adoptat un concept mai adaptat realităţilor unor societăţi civile, Securitate Publică sau Securitate Colectivă.
Automat, şi Discursul ar avea o accepţiune mai largă, ar avea o altă înţelegere care ar ingloba şi o conclucrare tolerantă a societăţii civile.
Asa ca este exact invers decat afirmati ( „ Prin abordarea mea foucaultiană am încercat să demonstrez cum discursul și limbajul pot genera putere politică. ”) respectiv „puterea politica” a generat discursul si limbajul , nu invers.
Mai departe , ramane intrebarea daca asemenea subtilitati sunt generate chiar de acesti politicieni agramati si penali incapabili sa-si exprime propriile idei, in schimb foarte buni pe post de papagali care repeta mecanic cuvintele altora.
In realitate, inainte de a fi generata aceasta arhitectura conceptuala in completa opozitie cu societatea si in special cu spatiul civil si inainte sa apara la academiile militare, programe civile de licență ( ar fi psihologie-la ANIMV, management și comunicare publică-la UNAp , drept- la Academia de Poliție ) reprezentantii ei au penetrat din interior ( de fapt erau acolo, doar au fost activati ) toate domeniile sensibile ceea ce inseamna ca vorbim nu numai de un stat-Leviathan ci si de o societate captiva.
Comentariul anonim de mai jos primit la un articol despre capturarea si militarizarea domeniului psihologiei reda situatia din acest domeniu , dar la fel se intampla si in alte domenii pentru ca ofiteri acoperiti nu exista numai in presa si politica :
https://sergiusimion.blogspot.com/2010/06/ce-vraji-mai-fac-psihologii-romani.html?showComment=1321718007959#c3395928666639859197
Practic am „omorât” ( cine ?!- s.n. ) psihologia – în forma ei modernă – din nou, tocmai când o generaţie nouă începuse să fie interesată de normalizarea acesteia. Comuniştii au „omorât-o”, desfiinţând-o; noi am „omorât-o”, „desfigurând-o”! Nici nu ştiu ce este mai rău…”Cred că Goangă, Gruber, Motru, Mărgineanu, etc. nu ar fi foarte mândri de noi. Să bată clopotele!”
( http://ares-romania.blogspot.ro/)
Sursa : http://www.educatiepentruviitor.ro/-/asociatia-pentru-implementarea-democratiei
http://cursdeguvernare.ro/societatea-civila-si-crizele-globalizarii-romania.html
Părerea mea e că tranziţia ar trebui să fie de la termeni, în loc de Securitate Naţională să fie adoptat un concept mai adaptat realităţilor unor societăţi civile , Securitate Publică sau Securitate Colectivă ( adica ?) .
Automat, şi Discursul ar avea o accepţiune mai largă, ar avea o altă înţelegere care ar ingloba şi o conclucrare tolerantă ( adica ?) a societăţii civile. ”