Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles, Ambassador of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland to Romania, Catherine Durandin , Dennis Deletant , Tom Gallagher, Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois , Katherine Verdery,, Steven van Groningen, Leslie Hawke

marți, 29 martie 2016

De la mentalitatea de buncar la societatea civila in civil


Articolul pe o tema de larg interes cetatenesc aparut in Contributors.ro   ( Iordache Olaru -  How to become a general ) atinge o tema care de peste un sfert de secol este un tabu pentru societatea romaneasca si respectiv pentru sistemul inca in uz. Din acest punct de vedere diferenta dintre noi (1) si altii (2) este una absolut categorica

1. Cum este la noi :

„Neacordarea gradului de general pentru cei care nu au carieră militară. Acesta se cuvine doar militarilor activi, pe baza criteriilor stabilite. În nicio armată occidentală gradul de general nu este unul onorific! Acesta trebuie acordat doar celor care au parcurs treptele ierarhiei militare şi au absolvit instituţii militare de profil. De aici şi până la a face campanie electorală în uniformă nu este decât un pas! Care, din păcate, a şi fost făcut”.
„În nicio armată din lumea occidentală, un ofițer nu poate ocupa o poziție de general fără să fie avansat. La noi se poate. În nicio armată serioasă nu se fac avansări după trecerea militarilor în rezerva. La noi încă este posibil. În nicio armată cu reguli stricte nu se dau grade tenismenilor, fotbaliștilor, lăcătușilor, jurnaliștilor servili, prietenilor politici, primarilor loiali, procurorilor sau nu știu cărui șef de partid ori persoanelor care nu au carieră militară. La noi, în ciuda cosmetizărilor, persistăm în limitele practicilor moștenite de la comuniști, aș putea spune în formă continuată.”
„Avansările în grad, după trecerea la pensie, sunt o reminiscență sovietică.”
„Astfel, am ajuns să avem generali cu grade inferioare funcțiilor pe care le ocupă: pe linie de comandă, este de neînțeles de ce comandantul de divizie care are două stele trebuie să se subordoneze șefului categoriei de forțe care este tot de două stele, dar funcția lui este de patru stele.”
„…cineva ar trebui să explice celor care au dreptul să avanseze că participarea în teatre pe funcție de ofițer nu îl califică automat să fie avansat la gradul de general și asta la o vârstă foarte tânără.”



2. Cum este la altii :

„…studii militare temeinice, caractere fara cusur, excelență în ceea ce privește profesionalismul, abilități de a lucra în medii diverse si in conditii de stres. Vi se pare puțin? Și asta nu e tot: e nevoie de calități fizice și de o sănătate robustă, de trăsături morale fără cusur, recunoscute de cei din jur, de loialitate față de valorile instituției militare etc. Până și alegerea soției devine un criteriu…”

La noi , deocamdata cel putin , mai avem de asteptat . Criteriile propuse pentru adevaratii generali par venite din viitorul indepartat al umanitatii :

„ -Calități umane deosebite: onoare, demnitate, respect pentru preopinent și părerile acestuia, recunoașterea spontană a calităților și meritelor subordonaților, respect pentru ierarhie și pentru cei care au fost în teatre, politețe fără cusur, franchețe.
-Performanță intelectuală, capacitate de comunicare deosebită, abilitatea de a discuta avizat subiecte diverse, precum și calități de reprezentare și de utilizare a media.
-Experiență în toate compartimentele majore ale apărării (trupe, politică militară, învățământ, etc).
-Disponibilitatea de a asculta, înțelege și accepta opiniile altora. Capacitatea de a-și evalua și schimba atitudinea proprie.”

Pentru ca la noi cam totul este altfel si pe dos. Intre noi fie vorba, un general cu dosar penal este o contradictie in termeni si un „obiect imposibil” din punct de vedere logic, social si moral dar asta nu inseamna ca nu poate fi ceva cat se poate de real :

„Cea mai mare pedeapsă din dosar, adică patru ani de închisoare cu executare, a primit-o generalul Ion Marian, fost adjunct al șefului Direcției de Management și Resurse Umane din Ministerul Apărării.”
http://ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/31979-dosarul-mita-la-generali-condamnari-definitive-generalul-chirita-va-petrece-doi-ani-in-puscariehttp://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/pedepsele-cu-suspendare-in-cazul–case-pentru-generali–motivate-prin-varsta-si-cariera-inculpatilor-402553 .

Intrebarea sacaitoare pusa de cetatenii obisnuiti si care sunt supusi legilor, este una de bun simt .Cum de isi mentin cei in cauza si gradul si pensia ?! Enigma.
Pe de alta parte , problema „generalilor” nu este decat varful aisbergului respectiv una din cele foarte multe si foarte grave elemente care definesc o societate inchisa si cu o mentalitate de buncar cum este a noastra , dar articolul evita in mare parte sa discute despre acestea.
Prima problema ar fi distinctia clara dintre sectorul militar si cel civil ( armata conduce in dictaturi, nu in democratii ) pentru ca in caz contrar armata pierde din prestigiu iar societatea pierde din libertate ( ex: cand un fost maistru civil devine… general (?!)si se procopseste manu propria si cu un dosar penal , dar ramane si cu gradul de general , asta se cheama pe scurt o pseudo-armata , o pseudo-justitie si o pseudo-democratie).
A doua problema ar fi distinctia clara intre armata , serviciile de informatii , Politie ( Ministerul de Interne,etc. ) si administratia de stat , pentru ca este vorba de zone absolut distincte si cu responsabilitati distincte ( e adevarat, inainte de 1989 constructia metroului bucurestean trebuia musai supervizata de generali, dar parca au trecut deja mai mult de 25 de ani de atunci ) .
A treia problema ar fi clarificarea rolului armatei in Revolutia din 1989 , mineriade, etc.
Pe scurt, credibilitatea armatei si a unor generali este atat de scazuta pentru ca armata nu si-a facut niciodata curatenie in propria ograda si nici nu s-a delimitat suficient de alte institutii care au si ele propriile lor probleme.
A patra problema ar fi problema pensiilor speciale ( si nu numai ) :

„ …150.000 de oameni cer pensii speciale”
http://www.evz.ro/pensiile-speciale-ne-costa-in-jur-de-un-miliard-de-euro-pe-an.html

unde armata intra la „indexari periodice” si „la gramada” ( de ce ?!) cu Politia, Ministerul de Interne, serviciile de informatii, fostii securisti , tortionari,etc. si asta ii cam sifoneaza serios prestigiul. Daca fostii militari sunt reprezentati de catre dl. Dogaru, vor avea si prestigiul pe masura.
Pe scurt, mai este mult pana departe, dar trebuie sa fim optimisti.

Niciun comentariu: