La prima vedere exista un consens social unanim asupra consecintelor extrem de grave pe care le poate avea linsajul mediatic asupra unei persoane si asupra vietii sociale in general *). Acest consens porneste chiar de la definitia sa :
" ...operaţiunea mediatică non-jurnalistică deosebit de agresivă, amplă şi uneori de lungă durată, promovată de către una sau mai multe instituţii media, coalizate sau nu, care acţionează premeditat, ori reactiv, împotriva unui individ, de obicei cu statut de persoană publică, în scopul compromiterii şi distrugerii credibilităţii şi reputaţiei sale. Scopul şi motivaţia unui linşaj mediatic le reprezintă eliminarea de pe scena publică (sau pur şi simplu dintr-o anumită funcţie, structură etc) a unei persoane care împiedică sau deranjează satisfacerea unui anumit interes, fie acela privat sau de grup"
Ion Novacescu
http://www.sferapoliticii.ro/sfera/174/art14-Novacescu.php
De aici incolo incep interpretarile , nuanţările si surprizele . Mai intai linsajul mediatic poate fi „bun” ( probabil daca urmareste …scopuri nobile sau daca il fac ai nostri ) sau „rau”( daca il fac …ceilalti) :
" În concluzie – şi privind lucrurile dintr-un unghi pozitiv - dincolo de excesele, abuzurile şi caracteristicile sale non-jurnalistice, linşajul mediatic poate fi considerat şi o formă de atenţionare şi sancţionare de către opinia publică ( ?!-s.n.) a practicilor şi comportamentelor incorecte şi ilegale ale oficialilor celor trei puteri constituţionale."
„ Admitem că atunci când are un rol şi un scop de salubrizare publică, adică este executat pentru pedepsirea binemeritată a vreunui tâlhar cu guler alb sau a unui politician corupt etc., linşajul mediatic poate fi un instrument util de coerciţie al opiniei publice la adresa puternicilor sau potenţilor zilei, sau pentru sancţionarea severă a unei nedreptăţi. Într-un asemenea caz, linşajul mediatic poate fi o utilă supapă de evacuare prin care frustrarea şi iritarea unei societăţi se poate descărca(?!-s.n.), evitându-se astfel posibilele dezordini sociale.”
Ion Novacescu
http://www.sferapoliticii.ro/sfera/174/art14-Novacescu.php
Ceea ce omite profesorul Ion Novacescu este sa explice cum poti atinge un scop moral prin mijloace imorale pentru ca numai in logica machiavelica „scopul scuza mijloacele” si este o mare enigma cum pot fi atinse scopuri nobile prin …linsaj mediatic , defaimare, calomnie, insulta si atac la persoana ( de fapt tehnicile predilecte ale fostei Securitati ).
In ceea ce priveste jurnalistii, lucrurile sunt si mai complicate . Un jurnalist care pierde un proces in justitie pentru lisaj, defaimare, calomnie si insulta , este prin definitie o contradictie in termeni care nu are de fapt nici o legatura cu jurnalismul :
„Niciodată întrebat, fără putința de a-și apăra imaginea, viața privată și alte drepturi atât de detaliat înscrise în Noile Coduri, subiectul linșajului nu are altă cale pentru a-și apăra onoarea decât chemarea în instanță. Ceea ce procurorul-șef al DNA a făcut și a câștigat: Antena 3, Gâdea și Radu Tudor trebuie să îi plătească doamnei Kövesi 250.000 lei daune morale pentru defăimare. Asta trebuie să facă toți cei târâți în noroi de presă: să se adreseze instanțelor. Antenele ar trebui să aibă câteva sute de procese, cum au avut C.V.Tudor și România Mare. Daunele sunt azi plătite de urmași. Frumoasă moștenire!”
http://www.contributors.ro/media-tech/lin%C8%99ajul-mediatic-sau-execu%C8%9Bia-in-pia%C8%9Ba-publica/
„Ion Cristoiu este jurnalistul care, în urma unor procese, plăteşte cea mai mare sumă postdecembristă pentru articolele sale, 700.000.000 lei. Prima condamnare a lui Ion Cristoiu la plata unor daune morale în valoare de 400.000.000 lei a avut ca motiv un pamflet scris în anul 2000 la adresa Gabrielei Adameşteanu în ziarul Ziua.”
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/ion-cristoiu-risca-sa-ramana-fara-casa-117045.html
Cert este ca la 26 de ani de la Revolutia din 1989 , jurnalismul este din nou (non)practicat exact ca in anii `50 atunci cand cultura invectivei si trivialitatile sufocasera mass-media si spatiul public. Ceea ce nu pot intelege cetatenii este de ce timp de un sfert de secol jurnalistii nu si-au facut ordine si curatenie in propria lor ograda si ajung sa practice unii si sa suporte altii ( si reciproc) un fel de jurnalism care se reduce de fapt la o cultura a invectivei .La aceasta intrebare nimeni nu se inghesuie sa raspunda, dar trebuie sa avem rabdare . Ca intotdeauna , timpul le rezolva intr-un fel sau altul pe toate.
Note
*) Brandusa Palade - Linșajul mediatic sau execuția în piața publică
http://www.contributors.ro/media-tech/lin%c8%99ajul-mediatic-sau-execu%c8%9bia-in-pia%c8%9ba-publica/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu