" Jurnalul unui psiholog "( 2007-2024) este o viziune si o perspectiva originala asupra societatii romanesti generata initial de involutia unui domeniu profesional sensibil confiscat de instante straine naturii acestuia.
Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :
Fenomenul recent si deconcertant al migratiei unor
jurnalisti din presa in politica *) descris pe larg in mass-media romaneasca
este un prilej pentru a pune in discutie acest fenomen dar si alte fapte sociale de aceeasi natura .
Daca jurnalistii ar urmari doar bani si
influenta ( unii jurnalisti le-au avut pe ambele si in trecut si in prezent
) , am avea avea totusi o explicatie
rationala a acestei schimbari de macaz
mai exact a „schimbarii la fata”. La nivel general aceasta care incepe sa devina o regula din ce in ce mai frecvent intalnita in multe cariere
fulminate de la noi care prin forta lucrurilor actioneaza ca un turnesol pentru adevaratul profil
politic, ideologic si moral al protagonistilor .Aceste gen de cariere gonflabile de genul "si calare si pe jos "in care dupa principiul "daca-i ordin , cu placere" , oamenii se misca in permanenta pe liniile de univers si in ierarhia sociala de la stanga la dreapta si de sus in jos dupa un celebru model de tip SF **) sunt in realitate cam paralele si cu deontologia, si cu morala.
In cazul de fata , aceeasi reorientare dramatica a carierei
la mai multi jurnalisti in acelasi timp si care urmaresc acelasi scop (sunt
deja trei elemente comune ) incepe sa
devina semnificativa din punct de vedere statistic pentru ca probabilitatea ca
in aceste conditii toti sa actioneze la fel, in acelasi timp , si din pura
intamplare este totusi foarte scazuta .
Dincolo de aplicarea unei logici sociale elementare care
ridica mari semne de intrebare pentru aceasta schimbare dramatica a carierei ( nimeni , si
oricat ar fi de inteligent si de competent , nu poate invata din senin cum sa
gestioneze problemele complexe ale unui oras cu 2 milioane de locuitori ) putem
analiza din alta perspectiva aceasta reorientare brusca a carierei unor jurnalisti pasionati la fel
de brusc de accesul la puterea politica.
Aceasta recenta „schimbare de
macaz” care a devenit foarte vizibila acum si in domeniul cele de-a patra
puteri in stat , se aliniaza unui pattern
mult mai general al „schimbarii
la fata ” care poate fi identificat in multe rute politice si sociale dupa 1990 si care poate fi definit drept un
principiu al infiltrarii si subversiunii sociale.
In esenta este vorba de lansarea initiala si cariera
construita intr-un domeniu specific ca preambul al unei activitati si cariere
ulterioare intr-un domeniu diametral opus primului. De regula, prima cariera sociala poate fi doar un
preambul, initiere si stagiu pentru a doua , respectiv revenirea la matca ,
prin care agentul social poate ataca
acum problemele primul domeniu , dar dintr-o perspectiva mult mai completa,
complexa si eficienta . Conform principiului subversiunii , cel mai bun mod de a cunoaste punctele slabe ale "dusmanul de clasa "este infiltrarea in randurile lui.
Politica este cel mai bun exemplu . Daca analizam rutele
sociale aferente actorilor politici vom
observa ca unele piese din artileria grea a PSD si-au facut stagiul initial in
domeniul activismului civic sau miscarii sindicale din anii `90 ( Rodica
Stanoiu, Miron Mitrea, Victor Ciorbea,etc. ), in schimb alte piese din
artileria grea a liberalilor de acum ( Petre Roman ) in 1990 erau alocate FSN-ului,etc.
Cel mai elocvent exemplu este cazul Robert Turcescu care
arunca o suspiciune, niciodata lamurita , asupra conditiei
jurnalistului roman si asupra jurnalismului romanesc :
Aceasta lovitura data credibilitatii jurnalistului este la
fel de grava ca aceea data de o
jurnalista care sustine acum ca „ cel mai important pentru a destructura
rețele, este să le cunoști” de unde si explicatia uluitoare data
comportamentului ei din spatiul public
Cu exceptia cazului interesant in care consideram
plauzibila o reorientare dramatica a
carierei la mai multi jurnalisti care in acelasi timp se hotarasc din pura intamplare
sa faca exact acelasi lucru ,respectiv sa intre in politica , mai poate exista
si o alta explicatie .
Pe de alta parte , dupa mai mult de un sfert de
secol de la Revolutie a venit si o scadenta, respectiv asistam la o decantare a faptelor sociale si a
semnificatiilor acestora, si mult mai
important, la o schimbare a fata a actorilor politici si sociali respectiv la caderea
mastilor ceea ce alimenteaza teoria conspiratiei ***).
O simpla comparatie intre statutul , pozitia , comportamentul ,
actiunile si declaratiile unor actori polititici si sociali ai anilor `90 si
cele de acum este catastrofala pentru credibilitatea sociala si legitimitatea morala a acestora . Daca ducem acest
scenariu pana la ultimele consecinte , discutia
despre comportamentul jurnalistilor care parasesc orbita presei capata o conotatie foarte interesanta .
Este adevarat ca acesti jurnalisti parasesc presa , dar in aceasta varianta o fac doar pentru a
se intoarce la matca si a reveni in sistemul din care de fapt nu au plecat
niciodata siunde executa ultima
comanda. Astfel putem intelege de ce in mai mult de un sfert de secol , jurnalistii si presa nu au devenit cainele de paza al democratiei ci s-au transformat mai degraba in "caine de salon si de atac" ( cf. : Peter Gross- Intoarcere in laboratorul romanesc . Mass-media dupa 1989 - Editura Nemira, Bucuresti 2015 ) al unor interese de grup ceea ce a contribuit enorm la degradarea comunicarii sociale , resetarea sistemului de valori morale si la degradarea generala a spatiului social.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu